Procedurile digitale cu Administrația. Decalajul digital din Spania, și pentru români în relația cu administrația din România, sporește inegalitățile sociale și îi îndepărtează pe cei mai vulnerabili de serviciile esențiale. Deși platforma econsulat, de exemplu, există din 2015, sunt încă români din străinătate care nu reușesc să ducă la final o programare în autonomie, și deci nici să beneficieze de un serviciu. Extinzând pentru administrația spaniolă, și aici problemele sunt numeroase, de la a obține o programare pentru NIE până la una pentru depunerea dosarului de pensie sau chiar pentru completarea certificatului de viață. De ce se întâmplă asta?
Citește și: Românii din Spania sunt nemulțumiți de programările la consulate: ”Schimbați siteul, e demodat!”
Serviciile consulare în Spania, la fel ca serviciile instituțiilor spaniole, se obțin aproape în exclusivitate după o programare prealabilă pe internet. Spre exemplu, ca să ajungi în fața funcționarului consular de la ghișeu trebuie să te înregistrezi pe econsulat.ro. Să completezi câmpurile libere cu datele tale. Să atașezi documente, iar procedura să fie finalizată cu succes. Cine nu știe asta înseamnă că a apelat la un intermediar care oricum a urmat acest proces în numele său.
Procedurile digitale cu Administrația, un hop pentru mulți
Fără programare așadar nu poți obține actele. Și fără documente nu poți să iei avionul. Pentru că dacă ai pașaportul românesc expirat ai putea să îți dai seama că ai expirat și buletinul de identitate.
Citește și: Documente de identitate în Spania, diferențele dintre DNI, NIF și NIE
Dar ca să poți totuși să iei avionul ai nevoie de titlul de călătorie ca să ajungi în România. Și acolo, acasă la tine să reînnoiești cartea de identitate. Și dacă vrei și pașaportul îl poți cere după ce ai în mână noul buletin. Apoi te poți întoarce la muncă în Spania. Și totuși, sunt români în Spania care nu reușesc să urmeze acest proces. Care, ca să obțină o programare pentru a depune un dosar de pensie sunt nevoiți să apeleze la un gestor sau un avocat. Din ce cauză?
Motivele sunt mai multe. Unul este limba spaniolă, pe care nu toți românii din Spania o cunosc la perfecție, mai ales în detaliile sale administrative/legislative. Un alt motiv îl explică un studiu publicat de Fundació Ferrer i Guard. Într-o societate extrem de digitalizată, persoanele care nu au acces la acest sistem sunt din ce în ce mai departe de a putea îndeplini sarcini esențiale pentru funcția lor personală și socială.
Doar 16% dintre persoanele cu venituri mai mici de 1.100 de euro au laptop
Cu privire la procedurile digitale cu Administrația, Sandra Gómez, coordonatorul investigației, explică pentru EL PAÍS că nu este vorba doar de o problemă tehnologică sau de infrastructură. Merge mai departe și se referă la capacitatea și posibilitatea de a folosi în mod benefic dispozitivele și internetul. „Există o serie de lucruri care nu pot fi executate și abilități care nu pot fi dezvoltate, dacă persoana nu are acces la dispozitiv”, afirmă cercetătorul.
Raportul concluzionează că doar 16% dintre persoanele cu venituri mai mici de 1.100 de euro au laptop sau desktop. Numărul se ridică la 56% pentru cei cu venituri mai mari de 3.900 de euro.
Citește și: Urgențele românilor în Spania. Ce spune MAE și numerele de telefon pe care să le ții în portofel – EXCLUSIV
Sondajul a fost realizat prin telefon, cu 2.500 de rezidenți în Spania cu vârsta de 16 ani și peste. Arată că deținerea dispozitivului cu acces la internet este esențială. Dar punctul cheie al studiului este utilizarea și utilizarea acestor mijloace. Adică posibilitatea și capacitatea de a utiliza tehnologiile informaționale pentru a îndeplini diferite funcții de zi cu zi, ântre care și serviciile cu administrația. „Afectează absolut toate sferele vieții: relațiile personale, stabilirea unei întâlniri, discuția cu școala copiilor tăi, tipul de conținut pe care îl consumi”, exemplifică Gómez și adaugă: „Inegalitățile sociale pe care le știm deja sunt reproduse și alimentează înapoi în mediu digital”.
Un mare abis digital
Pregătirea educațională arată și capacitatea de a îndeplini sarcini administrative. În timp ce 88% dintre persoanele fără studii nu au efectuat niciodată sau aproape niciodată proceduri precum programări pe cont propriu, aproximativ 80% dintre cei cu studii medii sau universitare le fac sporadic. Este punctul în care s-a produs un mare abis digital, din cauza procesului rapid de transformare digitală a administrațiilor publice.
Profilul scăzut de incluziune digitală se caracterizează printr-o prezență mai mare a femeilor (63%). La fel, problemele apar mai mult la persoanele peste 65 de ani (59,5%), sau pensionari (61%); sau persoane cu venituri mai mici de 1.100 €/lună (32%) și cu studii primare (35%). În acest grup, aproape 90% nu au niciuna dintre abilitățile de a rezolva probleme prin Internet. Doar în jur de 20% pot verifica veridicitatea și fiabilitatea informațiilor pe care le găsesc. Mai puțin de 10% știu să spună dacă site-urile web pe care le consultă sunt sigure.
Citește și: Bogdan Stănescu, consul general al României la Sevilla, fost coordonator al rețelei consulare a MAE: Fiecare român din afara țării a beneficiat de cel puțin un serviciu consular/EXCLUSIV
Sursa: elpais, Ziarul Romanesc.es