Disperare în rândul spaniolilor care trebuie să îţi trimită copii la şcoală. În condițiile în care Spania se confruntă cu o explozie a cazurilor de Covid–19, numeroși părinți ezită sau chiar refuză să-și trimită copiii la școală. Și aceasta, în ciuda amenințărilor cu amenzi din partea autorităților, scrie Hotnews.
„Ca să înveți ai toată viața la dispoziție, dar nu ai decât o singură sănătate”, spune Aroa Miranda, mamă a doi băieți de 8 și 3 ani care nu vor merge la școală în această săptămână la Castellon de la Plana (est).
„Fac un experiment ca să vadă ce se va întâmpla, ca pe cobai”, afirmă această femeie de 37 de ani, aflată în prezent în șomaj.
„Pentru fiul meu de 8 ani, voi încerca să găsesc scuze, voi spune că e bolnav”, continuă Aroa, în condițiile în care școala este obligatorie în Spania de la 6 la 16 ani. Și-a retras de la grădiniță băiețelul de 3 ani.
Potrivit acesteia, masca obligatorie la școală de la vârsta de 6 ani și măsurile de distanțare nu vor fi suficiente.
„Dacă eu nu am voie să chem mai mult de zece persoane la mine acasă, nu înțeleg de ce fiul meu trebuie să fie cu alți 25 de copii într-o clasă”, argumentează femeia.
„Nu există risc zero”
Sanchez: „Există un risc pe care trebuie să-l evităm: excluziunea socială”
De mai multe săptămâni, manifestații și petiții ale părinților se multiplică în Spania pentru a cere garanții sanitare în școli.
Potrivit unei anchete internaționale a institutului Ipsos publicată la sfârșitul lui iulie, opinia publică spaniolă este împotriva curentului înregistrat la vecinii săi.
O majoritate a respondenților din Spania se pronunță pentru reducerea numărului de zile de cursuri în format fizic iar un sfert preferă să aștepte între „4 și 6 luni” înainte de a-și trimite copiii la școală.
În fața acestei îngrijorări, autoritățile oscilează între mesaje de asigurare și amenințări cu sancțiuni.
„Școlile sunt mult mai sigure decât alte locuri chiar dacă nu există risc zero într-o pandemie”, a afirmat premierul Pedro Sanchez, „dar există un risc pe care trebuie să-l evităm: excluziunea socială”.
„Copiii nu pot trăi în bule”, a pledat și epidemiologul șef al ministerului Sănătăți, Fernando Simon. „Pot la fel de bine să ia virusului în parc, sau când își văd verișorii sau tatăl lor este contaminat la muncă”.
Într-o țară în care un sfert din populație trăiește sub același acoperiș cu o rudă de peste 65 de ani, potrivit unui sondaj din 2018, numeroși părinți se tem că își expun astfel rudele în vârstă.
„Vreau să respect legea, dar între a salva viața părinților și bunicilor mei și a-mi duce copiii la școală, nu am nicio ezitare”, afirmă Pablo Sanchez, un locuitor al Madridului, alături de cei cinci copii ai săi pe care preferă să nu-i ducă la școală.
Indemnizație pentru părinții copiilor aflați în carantină preventivă
Aroa se teme și de consecințele economice ale unei contaminări a unuia dintre copiii săi. „Dacă va trebui să intrăm în carantină acasă timp de 15 zile din cauza școlii, soțul meu nu va mai primi niciun ban”, explică ea.
Ca răspuns, ministrul Securității sociale José Luis Escriva a evocat vineri posibilitatea de a oferi o indemnizație părinților copiilor aflați în carantină preventivă.
Spectru sancțiunilor planează de asemenea asupra familiilor refractare. Responsabilul pentru educație din regiunea Madrid avertiza la finalul lui august asupra unei posibile pedepse de „unu până la trei ani de închisoare”.
„Este întrebarea pe care ne-o punem cel mai mult în acest moment”, spune Pedro Caballero, președintele Confederației catolice a părinților de elevi, dar „nu știm să răspundem la ea” în fața vidului legislativ.
Ministrul Educației, Isabel Celaa, a comandat un raport asupra acestei chestiuni, fără a îndepărta posibile sancțiuni.
„Educația este un drept al elevilor, și nu al părinților” și „este obligația puterii publice de a impune respectarea acestui drept”, avertiza ea.
„Să-mi dea amendă, pentru mine cei mai importanți sunt copiii mei”, a replicat Aroa.