O casă de bătrâni din Spania îngrijeşte vârstnicii infectaţi cu SARS-CoV-2. Personalul medical îi ţine activi cu jocuri interactive şi le alină singurătatea. 53% din cei 55.000 de rezidenţi care dispun de facilităţi au dezvoltat anticorpi.
Bătrânii sunt cei mai vulnerabili când vine vorba de infectarea cu Sars-CoV-2. Dacă sunt şi izolaţi în singurătate, situaţia devine şi mai grea pentru ei. O casă de îngrijiri din Madrid le face bătrânilor infectaţi cu noul coronavirus recuperarea mai uşoară şi le îmblânzeşte singurătatea, scrie Madiafax.
Personalul medical care îi îngrijeşte pe bătrâni le-a creat o serie de facilităţi care să îi ţină activi. De exemplu joculeţe interactive care implică şi mişcare fizică, şedinţe cu pshihologi şi apeluri video cu cei dragi lor.
Casa de îngrijire Vitalia Canillejas din Madrid a fost recent deschisă, iar aici sunt trataţi pacienţii cu Covid-19 care nu au unde să se izoleze.
Aici, Zoraida Cuevas, în vârstă de 83 de ani, se recuperează după infectarea cu virusul. Boala a ţinut-o departe de soţul ei, în vârstă de 92 de ani, pentru cea mai lungă perioadă din cele peste şase decenii de căsătorie.
„Oh Doamne! Crize de anxietate, psihiatru, psiholog, plângând şi întrebându-mă de ce? De ce dragă Doamne trebuia să se întâmple asta în lume? Este ca şi cum ai merge la război fără arme, nu ştim unde se va termina acest lucru, când a început sau cum, dar vreau să păstrez speranţa şi să cred că va veni ceva bun pentru a ne ajuta”, crede Zoraida Cuevas.
„Nu mă tem de moarte sau de ceva, vreau doar să mă mişc un pic mai bine până la sosirea zilei pentru mine, să merg”, spune şi Pedro Marcelo, un alt pacient.
„Ei vin aici după ce au petrecut între 10 şi 15 zile în spital, izolaţi total. Sunt oameni care nu pot să meargă, nu se pot hrăni singuri, sunt total dezorientaţi. Deci, când vin aici, nu spun că în două zile sunt gata să alerge la un maraton, dar vedem o evoluţie favorabilă”, susţine Erika Del Corral, terapeut.
Experţii spun că una dintre cele mai grave greşeli a fost izolarea vârstnicilor la începutul pandemiei. Acest lucru a dus la pierderea mobilităţii, insomnie, depresie şi alte afecţiuni care le-au fost şi fatale unora dintre ei.