Expoziţia-eveniment „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane” va fi deschisă publicului în perioada 1 octombrie 2021 – 27 februarie 2022, la Muzeul Naţional de Arheologie din Madrid, putând fi vizitată în mod gratuit pe toată durata acesteia, anunţă Muzeul Naţional de Istorie a României.
Numeroase instituţii din România şi din Spania participă în cadrul acestei ample expoziţii care pune în valoare bogăţia istorică şi culturală a României prin intermediul bunurilor arheologice de excepţie ale patrimoniului românesc.
Proiectul expoziţional se înscrie în seria evenimentelor organizate cu ocazia aniversării, în 2021, a 140 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Spania, în cadrul Programului de diplomaţie publică şi culturală desfăşurat de Ministerul Afacerilor Externe prin intermediul Ambasadei României în Spania. Evenimentul marchează apogeul schimburilor culturale, fiind şi cea mai amplă şi importantă expoziţie arheologică organizată vreodată peste hotare.
”Masca de la Cincşor”, expusă la Muzeul Național de Arheologie din Madrid
Inaugurarea expoziţiei va avea loc în data de 30 septembrie, în prezenţa lui Bogdan Aurescu, Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Gheorghiu, Ministrul Culturii, şi a omologilor spanioli ai acestora, a consilierului prezidenţial Sergiu Nistor, a managerului MNIR dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, a reprezentanţilor Muzeului Naţional de Arheologie din Madrid, precum şi a unor înalţi oficiali ai statului spaniol.
Reunind peste 800 de artefacte excepţionale din colecţiile a 39 de muzee din România, expoziţia oferă vizitatorului nefamiliarizat cu istoria României o călătorie în timp, în spaţiu, dar mai ales în universul unei lumi comune, europene.
Firul roşu, călăuzitor, este cel al împletirii şi influenţării reciproce a civilizaţiilor, al transformărilor profunde, al frământărilor de creaţie şi adaptare ce au ca finalitate crearea unei identităţi culturale specifice, pe un traseu temporal care durează de la sfârşitul primei epoci a fierului până la zorii civilizaţiei europene, într-un spaţiu perceput în frământatul mileniu întunecat ca „Ultima Frontieră a Romanităţii”.
Dintre piesele de valoare excepţională prezentate în cadrul expoziţiei enumerăm coiful de aur de la Coţofeneşti, tezaurele getice de la Stânceşti, Agighiol, Peretu, Buneşti, tezaurele dacice de brăţări de la Sarmizegetusa Regia, tezaurele de argint de la Sâncrăieni, Bucureşti-Herăstrău, Coada Malului, Lupu, dar şi unele tezaure de podoabe de argint recuperate de statul român în ultimii ani.
Epoca romană este reprezentată de tablele cu legile municipale de la Troesmis, tăbliţele de lemn cerate descoperite în minele de aur de la Alburnus Maior, monede emise de împăratul Traian, echipament dacic şi roman din timpul războaielor.
Un loc special ocupă capodopera sculpturii antice universale, Şarpele Glykon, din patrimoniul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, precum şi o excepţională sculptură în chihlimbar din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României, cu reprezentarea lui Eros, descoperită la Alburnus Maior, ambele prezentate pentru prima oară în străinătate.
Antichitatea târzie a secolelor IV-VI d. C., ca şi epoca marilor migraţii sunt ilustrate de tezaurele de la Pietroasele, Apahida, Floreşti-Polus, Turda, Izvoarele, Histria, Coşovenii de Jos şi Priseaca.
Piesele prezentate în această expoziţie provin atât din colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a României, cât şi din cele unor muzee din ţară.
Expoziţiei „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane” i-a fost acordat Înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Regele Felipe al VI-lea al Spaniei şi al preşedintelui României, Klaus Iohannis, anunță news.ro.