„Victoria lui Călin Georgescu a fost restabilită” – „Victoria lui Călin Georgescu la alegerile din România este repusă după suspendarea deciziei Curții Constituționale”, titrează publicația larepublica.es. „O Curte de Apel din România a suspendat decizia Curții Constituționale (CCR) care a anulat rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut, în care candidatul independent Călin Georgescu a câștigat surprinzător 23% din voturi. Această decizie a stârnit dezbateri pe scară largă cu privire la integritatea procesului electoral al țării și acuzații de ingerință externă”, scrie sursa citată.
„Victoria lui Călin Georgescu a fost restabilită”
Georgescu, cunoscut pentru poziția sa critică față de NATO și pentru opoziția sa față de înarmarea Ucrainei, a devenit o figură de prim plan în noiembrie 2024, după victoria sa neașteptată în primul tur al alegerilor. Cu toate acestea, Curtea Constituțională i-a invalidat victoria, invocând „nereguli” din campania sa și invocând rapoarte de informații care sugerează o posibilă intervenție rusă, acuzații pe care Moscova le-a respins categoric.
Curtea de Apel Ploiești, condusă de judecătorul Alexandru Vasile, a admis o cerere formulată de Gheorghița Popescu, o cetățeană care a contestat anularea alegerilor, susținând că i-a fost încălcat dreptul fundamental de vot. Instanța a considerat că Hotărârea CCR poate fi interpretată ca un act administrativ normativ și, prin urmare, poate fi supus controlului judecătoresc, în conformitate cu Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Pe această bază, s-a dispus suspendarea aplicării deciziei CCR până la o soluție definitivă în cauză.
Această hotărâre a fost salutată de George Simion, liderul AUR, care a descris-o ca pe o „întoarcere la democrație”, acuzând în același timp Biroul Electoral Central (BEC) că ignoră decizia instanței, prin refuzul de a-l lăsa pe Georgescu să participe la alegerile programate pentru luna mai. Totodată, Simion a denunțat presupuse presiuni politice din partea partidelor tradiționale.
Citiți și: Cum au votat românii din Spania: Călin Georgescu, scor dublu față de Elena Lasconi
CCR a făcut recurs
CCR a reacționat ferm, contestând legalitatea intervenției Curții de Apel Ploiești și afirmând că instanțele obișnuite nu pot suspenda sau anula hotărârile Curții Constituționale. CCR a subliniat că deciziile sale sunt general obligatorii, nu au caracter administrativ și sunt excluse din sfera controlului jurisdicțional clasic. Reprezentanții Curții au subliniat că instituția acționează în baza articolului 146 lit. f) din Constituție și că această competență este exclusivă și inatacabilă.
Potrivit CCR, Curtea de Apel a acționat fără temei constituțional și a încălcat grav principiile statului de drept. Din acest motiv, CCR a promovat recurs împotriva deciziei instanței din Ploiești, în scopul „restabilirii ordinii constituționale” și al „eliminării interpretărilor juridice eronate”. Recursul va fi judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție, care urmează să stabilească un prim termen în cauză.
Între timp, Georgescu rămâne într-o situație juridică dificilă. În februarie 2025, el a fost inculpat pentru șase capete de acuzare, inclusiv promovarea ideologiilor extremiste și acțiuni anticonstituționale. Este plasat sub control judiciar, cu interdicție de călătorie pentru 60 de zile.
De ce fel de „nereguli” este acuzat Georgescu
Interesant este faptul că unele „nereguli” identificate în campania lui Georgescu ar fi fost generate, potrivit unor anchete preliminare, de acțiunile unei firme de consultanță apropiate de PNL, care ar fi încercat să manipuleze campania în favoarea altui candidat.
Decizia Curții de Apel Ploiești este singura favorabilă dintre peste 200 de acțiuni similare înaintate instanțelor din România, toate celelalte fiind respinse. Acest fapt subliniază caracterul excepțional al hotărârii și contribuie la polarizarea discursului public în jurul legitimității instituțiilor constituționale.
În concluzie, România se confruntă cu una dintre cele mai tensionate crize constituționale din istoria sa recentă. Cu un candidat controversat, acuzații de ingerință externă, decizii instanțiale contradictorii și lipsă de claritate juridică, procesul electoral din 2024-2025 riscă să fie considerat nelegitim de o parte a opiniei publice. Rezultatul recursului promovat de CCR va avea un impact major asupra viitorului democrației românești și asupra încrederii în mecanismele instituționale ale statului.