in

Mioara Rîșnoveanu, în echipa primarului PP din Parla: «Am fi putut demonstra, la vot, că suntem o comunitate puternică»

Mioara Rîșnoveanu a plecat din orașul natal, Tulcea, împreună cu fiul, pentru a-și urma soțul, venit în Spania cu doi ani înainte. Nu avea intenția de a rămâne.

De atunci au trecut 15 ani! Mioara este acum o importantă componentă a echipei Partidului Popular (PP) din Parla, o localitate de peste 120.000 de locuitori de lângă Madrid, unde locuiesc și foarte mulți români.

Este candidată pe lista PP la alegerile locale din 26 mai 2019. Una dintre cele mai mari dorințe ale sale este ca românii să se implice mai mult în viața politică și culturală locală. Chiar dacă în Parla sunt rezidenți mulți români, puțini s-au înscris la vot, dar Mioara este convinsă că „prin efort şi consecvenţă, peste patru ani, vom putea vorbi despre o altă realitate”.

Mioara Rîșnoveanu, de 15 ani la Parla (foto Oana Robu)

«Am decis acum 15 ani să vin în Spania, deşi eram cadru didactic, iubeam enorm profesia şi dedicam foarte mult timp acesteia. Soţul plecase cu doi ani înainte, intenţionând să ne îmbunătăţim nivelul de trăi, să putem avea propria locuinţă. Prețuiesc mult familia şi de aceea am decis ca împreună cu fiul meu să îl urmăm pentru câtva timp. Cum bine ştim, pleci din ţară pentru un an sau doi şi rămâi.

Am rămas nu pentru că viaţa de aici mi-a oferit o experienţă nemaipomenită, nici pe departe! Am rămas pentru că nu mi-am permis să mă joc cu viaţa copilului meu, să plec şi să mă întorc după cum mi-ar fi convenit traiul de aici sau nu.

De la sosirea noastră în Spania m-am ambiţionat să-mi depăşesc statutul iniţial, deoarece am considerat că pot face mai mult şi că pot fi utilă în alte domenii de activitate. Am început prin a face cursuri gratuite. Îmi amintesc faptul că primul curs pe care l-am făcut a fost de „Decorator de Vitrine”, după ce am văzut un anunț în Madrid, lipit pe un perete. Au urmat altele.

Obiectivul a fost totdeauna acelaşi: să mă dezvolt în plan personal şi profesional, să mă integrez din toate punctele de vedere în societatea spaniolă.

Dar procesul nostru de integrare este parţial: mergem la muncă, venim acasă, ne întâlnim cu prietenii şi plecăm în vacanţă. Atât. Mi se pare incomplet. Ar trebui să fim prezenţi şi în viaţa culturală şi politică, să fim parte activă și în aceste domenii.

După ani în care am lucrat în serviciul domestic, am fost profesoară de Limbă, Cultura şi Civilizaţie Românească în cadrul unui proiect al Institutului Limbii Române, am fost interpret în tribunal, am lucrat ca agent imobliar şi de asigurări. În paralel, am desfăşurat o intensă activitate de voluntariat şi am făcut parte din asociaţii culturale româneşti.

În prezent, conduc o asociaţie numită “SurDisueña” și fac parte din Comitetul Director al Asociaţiei Scriitorilor şi Artiştilor Români din Spania.»

Cum ați ajuns să candidați la alegeri la Parla?

«Parla este oraşul în care ne-am stabilit încă de la sosire. În acest municipiu locuiesc în jur de 5.600 de români.

Pentru a face cunoscute valorile culturale româneşti, am creat o asociaţie culturală, “ProArt”, în anul 2008, împreună cu actrița Simona Gurgu. Pentru prima dată, am organizat în Parla „Ziua Naţională a României”, la Casa de Cultură. Au urmat numeroase evenimente, în diferite școli, care au trezit interesul populaţiei autohtone asupra României, asupra obiceiurilor şi tradiţiilor noastre.

În anii următori, membră în Comitetul Director al altei asociaţii, “Confluențe Culturale”, am organizat multe alte activităţi care au creat spaţii de întâlnire între diferite culturi.

În acest fel, primăria Parlei, asociaţiile şi partidele politice au remarcat comunitatea noastră.

În ianuarie 2011, preşedintele Partidului Popular din Parla m-a chemat la un interviu, interesat fiind de necesităţile şi preocupările românilor din municipiu.

Plecasem la acest interviu pregătită, informată despre ideologia partidului şi politica pe care acesta a avut-o de-a lungul anilor.

După o conversaţie agreabila şi interesantă, Partidul Popular, primul şi singurul interesat în acel moment de comunitatea noastră, şi-a deschis porţile, prin mine, persoanelor de altă origine. Mi-au propus să mă aflu pe lista de candidaţi din anul 2011, la alegerile locale.

A urmat anul 2015, când s-a repetat propunerea. De ce? Datorită activităţii mele ca voluntar, activitate care mă apropiase mult de realitatea socială a populaţiei şi a comunităţilor din localitate, datorită experienţei acumulate de-a lungul anilor lucrând cu colectivele de origine străină.

Având în vedere că în Parla convieţuiesc peste 110 naţionalităţi, având în vedere că în mare parte cunosc problemele acestora, primarul a considerat că pot aplica aceste cunoştinţe în proiectul echipei pe care o formase. Astfel că în 2016 am primit onorată propunerea de a lucra în echipa de guvern, în cadrul Primăriei din Parla, în funcția de Coordonatoare a Biroului de Locuinţe.

Anul 2019, an electoral, m-a surprins muncind alături de o echipă de excepţie în frunte cu primarul Luis Martínez Hervás, un lider cu valori şi principii fără egal care a continuat să-mi acorde încrederea şi de această dată, invitându-mă pe lista de candidați.»

Multora ne lipseşte simţul civic. Când vorbim despre participare, despre implicare activă, ridicăm din umeri sau afirmăm că „nu ne pasă”, „nu este ţara noastră”.

Câți români sunt în localitate și câți au drept de vot? Cum îi mobilizați să se prezinte la alegeri?

«Cum spuneam, în Parla exista în jur de 5600 de români. Suntem a doua cea mai numeroasă comunitate de origine străină, după comunitatea marocană. Ne urmează comunitatea din China.

Drept de vot au mulţi români, dar foarte puţini au solicitat exercitarea acestuia, din păcate.

Multora ne lipseşte simţul civic. E uşor să fii critic, să analizezi şi să concluzionezi. Când vorbim despre participare, despre implicare activă, ridicăm din umeri sau afirmăm că „nu ne pasă”, „nu este ţara noastră”. Consider că am ales să trăim aici pentru o perioadă determinată sau definitiv. Indiferent de alegere, atât timp cât viaţa noastră se desfăşoară pe teritoriul acestei ţări, avem obligaţia morală să fim participanți la ceea ce se întâmplă.

Am încercat prin diferite medii să informez românii din localitate despre forma prin care pot solicita înscrierea în „Lista Alegătorilor”. Era o procedură simplă. Mi-ar fi plăcut să fi putut demonstra că suntem o comunitate puternică. Mi-ar fi plăcut să fi putut afirma că sute de români vor putea înclina balanţa spre „dreapta” sau „stânga”. Mă întristează indiferența, dar sunt convinsă că, prin efort şi consecvenţă, peste patru ani, vom putea vorbi despre o altă realitate. Promit să muncesc mai mult în acest sens!»

Care este imaginea românilor în zona dvs.? Ați avut vreodată probleme pentru faptul că sunteți româncă?

«Totdeauna am auzit cuvinte de laudă la adresa românilor din localitate şi din împrejurimi. Primarul Parlei, Luis Martínez Herváz are o deosebită stima pentru comunitatea noastră. Este imparţial atunci când vorbeşte despre toate naţionalităţile ce convieţuiesc în Parla, dar prin atitudinea sa reiese o slăbiciune pentru noi. La toate evenimentele organizate de către români la care a fost invitat, a asistat cu deosebit interes. A fost totdeauna atent la toate aspectele comune pe care le au culturile celor două ţări şi este interesat în a cunoaşte mai mult despre România.

Primarul Parlei, Luis Martínez Herváz are o deosebită stima pentru comunitatea noastră

Rareori m-am simţit discriminată pentru faptul că sunt românca. S-a întâmplat la un interviu pentru un loc de muncă. M-am întors acasă furioasă pe toţi acei care fură. Indiferent de naţionalitate. La fel de furioasă am fost pe cei care generalizează şi se ghidează după prejudecăţi. Am depăşit acel moment. Chiar dacă mi se mai întâmpla, am învăţat să trec cu vederea sau să mă apăr dacă merită efortul.»

Ce credeți că trebuie să se schimbe în România pentru că românii să nu mai emigreze în masă?

«Să reuşim să ne schimbăm mentalitatea şi să învăţăm să fim fericiţi cu noi înşine. Numai atunci vom avea puterea să alegem în funcţii de stat pe cei care ar lucra doar în beneficiul cetăţenilor.

Mi-ar plăcea să beneficiez de încă mulţi ani de viaţă pentru a putea aplica în ţară tot ceea ce am învăţat în cei 15 ani aici, să pot dărui tot ceea de am în interior, să creez, să transform, să aplic proiecte inovatoare, să lupt împotriva violenţei de orice fel. Nu sunt o idealistă, dar ştiu că există forma şi modalitatea de a construi o realitate socială mai bună.»

Sorin Cehan

Ana Maria Roman, candidată PP la Villalbilla: «Suntem foarte apreciaţi în Spania pentru că suntem muncitori, luptători, de încredere»

Marius Ioan, candidat în orașul spaniol unde românii reprezintă 15% din populație: «Avem șanse. Coslada este denumită și “pequeño Bucarest”»

 

Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Loading…

Comments

comments

Cristian Ghinea, candidat Alianța 2020 USR PLUS: ”Cele mai acute probleme semnalate de românii din Diaspora sunt legate de România”

50 de secții de votare organizate în Spania pentru alegerile europene