Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat în cadrul unei dezbateri Parlamentare, că dorește ca românii care lucrează în străinătate să aibă un singur permis de muncă, valabil pentru o perioadă limitată de timp, pentru a evita o eventuală „ruptură”.
„Trebuie să învățăm la nivel european că, cu cât o zonă devine mai săracă, alta devine mai bogată, dar undeva lucrurile se rup”, a declarat ministrul Finanțelor Publice, potrivit Hotnews.
Ministrul Finanțelor a precizat că a ridicat problema și în fața miniștrilor de Finanțe din cadrul Uniunii Europene.
„ Eu am ridicat problema asta și la nivelul colegilor mei, miniștrii de finanțe din cadrul Uniunii Europene. Poate e mai restrictivă sau de altă natură această măsură, dar asta este. Trebuie să învățăm la nivel european că, cu cât o zonă devine mai săracă, alta devine mai bogată, dar undeva lucrurile se rup. Trebuie să fie cu adevărat acea coeziune socială, nu încarci și întărești partea de Vest și lași restul de Europă din fel de fel de condiții, în afară”, a susținut ministrul Finanțelor.
Doar că soluția lui Teodorovici presupune limitarea dreptului de a lucra, care contravine principiilor pieței comune a Uniunii Europene.
„Deci, limitarea dreptului de a lucra. În ce sens – că iar o să văd ştiri că Teodorovici vrea să reformeze Europa – permisul de muncă să fie acelaşi ca timp în toate statele. Nu mai ai voie după primul permis să îţi reînnoieşti dreptul de muncă, pentru ca să fii obligat să migrezi în Europa. Că aşa, dacă stă în Germania şi tot primeşte drept de muncă, nu o să se întoarcă cel din Germania care lucrează în veci în Croaţia, România, adică ţările de unde, poate, forţa de muncă a plecat. Deci, trebuie să fie o astfel de măsură discutată. Maximum cinci ani şi, după cinci ani, la revedere, te duci în altă ţară şi îţi cauţi loc de muncă”, a explicat Eugen Teodorovici.
Ulterior, după revolta care a cuprins diaspora, ministrul Finanţelor Publice a revenit cu „precizări”, după cum le numește el, care nu lămuresc de fapt nimic.
„În legătură cu declaraţiile făcute astăzi la dezbaterea care a avut ca subiect principal criza forţei de muncă, nu pot să nu remarc evaluările nejustificate fără preocuparea de a înțelege mesajul în spiritul său şi pentru care consider că este necesar să fac următoarele precizări:
Aceste declaraţii au fost făcute în contextul în care România se confruntă cu o criză acută de forţă de muncă, intenţia mea fiind aceea de a propune soluţii care să vină în sprijinul nostru al tuturor, atât din punct de vedere economic cât şi social.
NU am pus, NU pun şi nici NU voi pune vreodată în discuţie cele patru libertăţi fundamentale pe care se bazează Uniunea Europeană: libera circulaţie a persoanelor, a mărfurilor, a serviciilor şi a capitalurilor. Dar dacă o problemă nu este discutată la nivel european, toate celelalte state membre consideră că lucrurile sunt perfecte. Astfel, din România au plecat sute de mii de tineri către alte state, efectele fiind oportunităţi de dezvoltare diminuate, iar economia ţării noastre fiind afectată.
Cele spuse de mine reprezintă o subliniere a necesităţii de a standardiza la nivel european legislaţia şi procedurile privind accesul pe piaţa muncii în statele europene, astfel încât să avem condiţii EGALE de acces pentru toţi cetăţenii Uniunii Europene.
În niciun caz NU este vorba de o piedică sau de o limitare a accesului românilor în spaţiul european, ci mai degrabă dorinţa mea, aşa cum a fost întotdeauna, de a APĂRA şi PROMOVA interesele românilor şi ale companiilor româneşti.
O astfel de măsură NU trebuie să ţină cont doar de problemele cu care se confruntă unele state membre, în special cele dezvoltate economic, în defavoarea celorlalte. În Europa Centrală și de Est, de exemplu, șomajul nu a înregistrat cote alarmante nici în perioada de criză, problema principală fiind migrația forței de muncă, în special cea calificată către state mai prospere din Vestul Europei.
Acest fenomen duce la dezechilibre majore pe piața muncii, care afectează potențialul de creștere și încetinește convergența la nivelul Uniunii Europene. Prin urmare, o eventuală funcție de stabilizare macroeconomică trebuie să aibă în vedere, în special, interesele statelor afectate de deficit al ocupării pe piața muncii şi TREBUIE să aibă ca principal SCOP sprijinul financiar pentru acţiuni de încurajare a întoarcerii forţei de muncă în ţările de origine.
Indiferent de sensibilităţile europene AM REPREZENTAT şi VOI REPREZENTA întotdeauna interesul României şi al românilor!”, a scris Teodorovici.