Inevitabilul de produce și Franța intră într-o eră a austerității fără precedent. Guvernul de la Paris a anunțat cel mai drastic plan de reducere a cheltuielilor publice din ultimele decenii, care lovește direct în pensionari, șomeri și simboluri naționale. Măsura vine pe fondul unui deficit bugetar uriaș și riscului real de colaps financiar. Rămâne de văzut dacă planul va fi adoptat în toamnă sau dacă valul de nemulțumire socială îl va îngropa. Cert este că Franța se află într-un moment de cotitură. Să vedem planurile francezilor și care este impactul pentru românii din Franța.
Prim-ministrul François Bayrou a prezentat un pachet de măsuri șoc, menit să economisească 44 de miliarde de euro până în 2026. Printre acestea se numără înghețarea pensiilor și a beneficiilor sociale pentru un an – ceea ce guvernul numește un „an alb” –, reducerea indemnizațiilor de șomaj și, cel mai controversat, eliminarea a două sărbători legale emblematice: Lunea Paștelui și Ziua Victoriei în Europa (8 mai).
„Am devenit dependenți de cheltuielile publice. Acum e momentul adevărului”, a declarat Bayrou într-un discurs tensionat, în care a avertizat că fără aceste reforme Franța riscă „să cadă precum Grecia” în următoarea criză.
Pensiile și ajutoarele, înghețate. Apărarea, protejată
Planul prevede măsuri dure, dar inegale. În timp ce pensionarii și șomerii vor fi afectați direct, cheltuielile militare vor crește cu 10%, la cererea expresă a președintelui Emmanuel Macron, în contextul tensiunilor internaționale cu Rusia.
De asemenea, guvernul intenționează să introducă o „contribuție de solidaritate” pentru marile averi, fără a oferi detalii clare privind categoriile vizate sau cuantumul exact. În 2025, Franța va plăti 62 de miliarde de euro doar în dobânzi pentru datoria publică, aproape cât bugetele combinate pentru apărare și educație. Dacă nu se intervine, costul anual al datoriei ar putea depăși 100 de miliarde de euro până în 2029.
Citește și: Vârsta de pensionare în Franța crește cu doi ani, dar rămâne sub cea din Spania
Cea mai amplă revoltă a izbucnit după anunțul privind eliminarea celor două sărbători legale, considerate repere identitare pentru francezi. De la stânga ecologistă până la extrema dreaptă, partidele politice au denunțat „un atac frontal asupra clasei muncitoare și a pensionarilor”. Marine Le Pen, lidera Adunării Naționale, a avertizat că va lansa o moțiune de cenzură împotriva guvernului dacă planul nu este retras. Stânga, la rândul ei, acuză Guvernul că a menajat marile corporații și capitalul, transferând povara austerității pe umerii celor mai vulnerabili, scrie lefigaro.fr.
Guvernul riscă totul: bugetul ar putea fi impus prin decret. În fața opoziției acerbe și a unei majorități parlamentare fragile, Bayrou ar putea recurge la o manevră riscantă: adoptarea bugetului prin articolul 49.3 din Constituție, o procedură care permite trecerea legii fără vot în Parlament, dar care poate declanșa automat o moțiune de neîncredere. Este exact ceea ce a dus la demisia predecesorului său, Michel Barnier, în urmă cu un an.
Care este impactul pentru românii din Franța?
Românii din Franța – în special pensionarii, lucrătorii sezonieri și cei care beneficiază de ajutoare sociale – vor resimți direct aceste tăieri. În plus, eliminarea sărbătorilor legale ar putea duce la modificări ale programului de muncă, inclusiv în industriile în care muncesc frecvent cetățeni români (construcții, transport, servicii).
Rămâne de văzut dacă planul va fi adoptat în toamnă sau dacă valul de nemulțumire socială îl va îngropa. Cert este că Franța se află într-un moment de cotitură – economic, politic și social.