Restricțiile legate de pandemia de coronavirus fac imposibilă venirea a mii de muncitori sezonieri din România și alte țări pentru a recolta roade pe campiile Spaniei. „Este o situație dramatică”, a declarat pentru DW Cristobal Picon, un fermier din Huelva, o provincie aflată în sud-vestul Spaniei.
Recolta de căpșuni din acest an s-a anunțat dificilă din start, fiindcă fermierii au protestat împotriva prețurilor de producție mari și a prețurilor minime de vânzare a produselor. Dar apoi a apărut pandemia de coronavirus și întreaga Spanie a intrat în carantină, țara fiind sever afectată de un număr ridicat de infectări.
Cu câteva zile înainte ca premierul spaniol Pedro Sanchez să decreteze starea de urgență, Marocul și-a închis granițele. De pe o zi pe alta, muncitorii marocani au fost împiedicați să ajungă la fermele din Spania unde muncesc în fiecare an.
Între timp, muncitori din Europa de Est aflați deja în drum spre Spania s-au văzut nevoiți să se întoarcă acasă, fiindcă guvernele din întreaga Uniune Europeană au luat și ele decizia fără precedent de a închide granițele.
Astfel, de pe plantațiile de căpșuni din provincia Huelva au ajuns în prezent să lipsească aproximativ 25.000 de muncitori sezonieri, potrivit asociației de afaceri Interfresa. Cu același fenomen se confruntă multe alte ramuri economice din întreaga Europă, afectată de măsurile de prevenire a răspândirii coronavirusului.
De altfel, nu sunt semne că muncitorii sezonieri vor primi aprobare pentru a sosi în Huelva în săptămânile următoare. „Nu este fezabil”, a declarat un reprezentant al guvernului regional. Manuel Delgado Cabeza, profesor de agronomie la Universitatea din Sevilla, este convins că aceștia „pur și simplu nu vor veni”. Fermierii vor fi nevoiți să se descurce cu câteva mii de muncitori care se află deja în regiune, plus localnicii.
Partea întunecată a aurului roșu
Și mândria și rușinea poartă culoarea roșie în această provincie andaluză de la granița cu Portugalia, la țărmul Oceanului Atlantic. Huelva produce 97 % din căpșunile spaniole. De acolo provin cele mai multe căpșuni oferite spre vânzare în supermarketurile din Europa. Economia din Huelva nu dispune de alte mine de aur, astfel că aceste exporturi au devenit principala sursă de venit și un soi de blazon al provinciei. Ele sunt și un motiv de mândrie locală într-o regiune afectată masiv de șomaj și sărăcie.
Dar căpșunile au și o parte întunecată. Mare parte din succesul acestei industrii se datorează condițiilor precare în care lucrează angajații. Anual, mii de persoane vin din țări cum ar fi România, Bulgaria sau Polonia pentru a lucra pe câmp. Multe altele, în special femei, sosesc din Maroc. Foarte puțini dintre localnici îndrăznesc să afirme că migranții vin să le fure locurile de muncă, fiindcă majoritatea nu sunt dispuși să participe la strângerea recoltei.
Delgado Cabeza a subliniat pentru DW că „Huelva are cel mai flexibil model de ocupare a forței de muncă din istoria capitalismului”. El a petrecut patru decenii studiind economia agricolă din sudul Andaluziei. „Oamenii sunt angajați în țările lor de origine și sosesc aici doar pentru perioada când este nevoie de munca lor. După aceea trebuie să se întoarcă acasă.”