România își propune să vaccineze 60%-70% din populație – în jur de 13 milioane de români – împotriva COVID-19 în primele şase luni ale campaniei de vaccinare, a anunțat vineri Valeriu Gheorghiță, medic primar boli infecţioase la Spitalul Militar Central Carol Davila din București și coordonatorul campaniei naționale de vaccinare.
Strategia de vaccinare anti-COVID-19 a fost aprobată de Guvern şi în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, fiind publicată în Monitorul Oficial. Medicul Valeriu Gheorghiţă, președintele Comitetului Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, a anunţat principalele puncte cheie din strategia de vaccinare anti-COVID.
„Când vom imuniza aproximativ 60-70% din populaţie vom putea vorbi de începutul sfârşitului pandemiei. În momentul de faţă încrederea publică reprezintă cheia succesului campaniei de vaccinare. În România se vor folosi doar vaccinurile aprobate de Agenţia Europeană a Medicamentului. Vaccinarea este voluntară şi gratuită”, s spus Valeriu Gheorghiţă.
Principalele declaraţii
• Strategia de vaccinare cuprinde etapele şi grupele celor care vor primi vaccinul. Ultima etapă va fi adresată populaţiei generale.
• Criteriile care au stat la baza acestei strategii sunt valabile peste tot în lume.
• S-a stabilit un hub central care este Institutul Cantacuzino, de unde se vor distribui către spitalele militare din ţară, iar din centrele regionale vor fi distribuite în centrele de vaccinare din judeţe.
• Organizarea propriu-zisă a activității de vaccinare se va face la nivelul centrelor de vaccinare. Fiecare centru va vaccina un număr de aproximativ 5.000 de persoane pe lună.
• Toată activitatea de vaccinare se va desfășura în baza unei programări, care se va face într-o platformă unică, ce este în curs de dezvoltare. Programarea se face telefonic, online sau prin intermediul medicului de familie.
• Toată activitatea de vaccinare va fi monitorizată prin Registrul electronic național al vaccinărilor. Vom urmări eventualele efectelor adverse.
„Vaccinurile bazate pe ARN nu modifică ADN-ul uman”
Medicul a vorbit şi despre reacţiile adverse, spunând că vor fi urmărite îndeaproape: „S-au înregistrat reacţii adverse fără a necesita intervenţia medicului: dureri de cap, febră, dureri musculare. Şi cei care au primit varianta placebo au menţionat aceste efecte adverse ceea ce sugerează că acestea vin în urma traumei locale. Vaccinurile bazate pe ARN nu modifică ADN-ul uman. Vom avea cel puţin un milion de doze în prima tranşă cu care vom putea vaccina personalul medical din prima etapă
• Se estimează că imunitatea post vaccinare ar fi mai de lungă durată decât în cazul trecerii prin boală.
• Pentru COVID -19 se estimează că avem nevoie de 60-70% pentru vaccinare pentru a rupe lanţul transmiterii. Acest procent ne-ar permite să ne reluăm viaţa ca înaintea pandemiei.
• Vaccinul Pfizer aprobat în Marea Britanie este recomandat pentru persoanele de peste 16 ani. Î
• În momentul contractării la nivelul CE am propus un număr de 10,6 milioane de persoane pentru vaccinare. Costurile sunt negociate la nivelul Comisiei Europene.
• 1.500 de medici, 4.500 de asistenţi şi alte categorii de personal vor fi implicaţi în campania de vaccinare. După asigurarea vaccinării la persoanele cu risc ne aşteptăm să scadă numărul cazurilor de COVID.
• În momentul acesta reticenţa oamenilor este întâlnită şi în SUA, cât şi în Europa. Este important să se crească încrederea populaţiei în vaccinare. Vom continua măsurile anti-COVID până la imunizarea colectivă. Se va aştepta aprobarea EMA, iar apoi vaccinurile vor fi distribuite în toate statele membre.