Instituţiile chemate să servească cetăţeanul au mai plimbat-o 7 luni prin instanţe pe o femeie din Scobâlţeni – Iași, după ce Tribunalul le ordonase să îi rezolve problema. Tot ce aveau de făcut Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Populaţiei (DJEP) şi serviciul de profil din Podu Iloaiei era să transcrie certificatul de deces al soţului femeii, decedat în Spania, scrie ziaruldeiasi.ro.
Poziţia adoptată de DJEP a fost că orice ar spune judecătorii, nu e treaba ei să completeze certificatul.
V.C. era plecat de mai mulţi ani în Spania, soţia ţinând legătura cu el prin telefon. Atunci când bărbatul nu i-a mai răspuns, femeia a contactat Consulatul României din provincia Castellon.
De aici a aflat că soţul, în vârstă de 55 de ani, fusese găsit decedat într-o baracă abandonată, cauza morţii fiind intoxicaţia cu monoxid de carbon. Autorităţile locale completaseră certificatul de deces cu datele pe care le cunoşteau, menţionând ca dată a decesului „2017”.
Autorităţile ieşene au refuzat transcrierea certificatului, pentru că legislaţia românească impune menţionarea datei exacte a decesului. Or, aceasta nu putuse fi determinată cu precizie de autorităţile spaniole, întrucât cadavrul nu fusese descoperit imediat după deces.
În primă instanţă, magistraţii Judecătoriei au respins solicitarea văduvei ca certificatul spaniol de deces să fie înscris în registrele române de stare civilă. Oficial, deci, mortul era bine sănătos.
Lucrurile s-au schimbat la Tribunal, judecătorii constatând că femeia depusese toate eforturile de a clarifica circumstanţele şi data decesului soţului ei şi nu i se putea pretinde imposibilul.
Tribunalul a stabilit ca dată oficială a decesului 15 mai 2017, când fusese emis ordinul de înhumare de către Tribunalul de primă instanţă şi instrucţie nr. 5 din Villareal.
Totodată, Tribunalul a decis ca DJEP şi SPCLEP Podu Iloaiei să-i plătească femeii 1.540 lei, reprezentând taxele de timbru şi onorariul avocatului.
Soluţia adoptată de Tribunal în februarie nu a fost însă pusă în aplicare, pentru că cele două instituţii au declarat recurs. În faţa Curţii de Apel, reprezentanţii DJEP au afirmat că Tribunalul stabilise în mod arbitrar data decesului. În plus, înscrierea certificatului de deces ar fi trebuit să o facă consulatul român din Castellon, iar transcrierea, SPCLEP Podu Iloaiei, instituţii cărora femeia li se adresase deja de patru ani.
DJEP nu ar avea niciun fel de responsabilităţi legale în această speţă. La rându-i, SPCLEP Podu Iloaiei a precizat că Tribunalul nu a justificat în niciun fel obligarea la plata cheltuielilor de judecată. Cele două recursuri au fost respinse fără multe comentarii de magistraţii Curţii de Apel. Sentinţa dată de Tribunal era definitivă, nefiind supusă recursului.