Sari la conținut

A muncit 15 ani în Spania şi SUA şi s-a întors să readucă la viaţă satul în care a copilărit: «Când sunt aici mă detaşez de tot»

A muncit 15 ani peste hotare şi s-a întors în România pentru a readuce la viaţă satul românesc în care a copilărit. Este vorba despre Rachiş, un sat cu doi locuitori, din comună Mirăslău, judeţul Albă, scrie ziare.com.

Iulian Docea are 43 de ani. A cumpărat şi refăcut mai multe case ţărăneşti şi vrea să-i atragă şi pe alţii să se mute acolo, în mijlocul naturii. „Satul era în mare parte o ruină, erau doar câteva ziduri în picioare, fără garduri, fără porţi. Nu mai locuia nimeni aici permanent. M-au chemat locurile copilăriei. Casele arătau cam într-o stare jalnică, se lua tigla de pe acoperişuri. Eu şi încă unul mai avem buletin cu domiciliul în sat”, spune antreprenorul.

A refăcut zece case în sat

Iulian a stat 15 ani departe de casă, în Spania şi Statele Unite ale Americii, unde a lucrat ca preparator fizic. Până acum, a reuşit să refacă zece case în stil tradiţional, una dintre acestea fiind cea a bunicii lui. La toate casele pe care le renovează păstrează pe cât se poate elementele tradiţionale din trecut. „Când sunt aici mă detaşez total de tot ce înseamnă civilizaţie, probleme, stres, uit noţiunea timpului, n-am nevoie de nimic, decât să-mi regăsesc locurile unde am copilărit cândva”, astfel explica acesta decizia de a readuce la viaţa satul bunicilor săi.

Pe timpul verii, Iulian locuieşte, împreună cu soţia şi cu cele două fiice, într-una dintre casele salvate. „Locul în sine are un aer aparte, îţi dă linişte, îţi dă pace, îţi dă bucuria de a te trezi dimineaţa. Nu am mai trăit asta de multă vreme, cel puţin nu în civilizaţie”, afirma el. Familia Docea spera să atragă cât mai mulţi vizitatori în zonă. Au înfiinţat şi un „wild ranch”, o fermă de căi prin intermediul căreia să atragă turiştii. Va fi o zonă de agrement, cu spaţii de cazare pentru turişti.

«Vreau să las ceva în urma mea şi mai ales în amintirea lor»

Iulian Docea a reuşit să construiască şi o biserică în sat. A ridcat-o în memoria şi în cinstea bunicilor săi, exact pe locul unde bunicul său obisunia să se odihnească sau să „bată” coasă. „Am simţit că trebuie să fac acest lucru pentru cei care mi-au îndrumat paşii şi m-au învăţat multe lucruri în viaţă. Vreau să las ceva în urma mea şi mai ales în amintirea lor”, afirma Iulian.