Sari la conținut

Povestea de succes a unui român în Spania. Și-a pus amprenta pe majoritatea clădirilor emblematice din Madrid

Un om de afaceri român se bucură de mult succes în Spania. A reușit să reformeze industria lemnului cu ajutorul unor tehnologii inovatoare. Și-a pus amprenta pe toate clădirile emblematice din Madrid, Malaga, Barcelona sau Paris. Faţadele sunt tapetate cu tâmplarii artizanale, iar interioarele sunt decorate cu mobilier personalizat.

Vicențiu Marinescu a plecat din Pitești, orașul natal, în 1998. În Torrejon, un orășel lângă Madrid, și-a deschis, începând cu 2013, o fabrică de mobilă care a ajuns la o cifră de afaceri de patru milioane de euro pe an și care exportă mobilier în mai multe țări din Europa.

Fabrica românului este singura fabrică din Spania de prelucrare a lemnului artizanal cu ajutorul unei tehnologii în care s-au investit peste şase milioane de euro.

Fabrica este printre puținele din Europa care poate face la nivel industrial proiecte personalizate.

Acum are două fabrici în apropiere de Madrid care se întind pe o suprafață totală de 6.000 mp. Are mulţi angajaţi români, dar a adus specialiști și din Argentina, Brazilia sau Venezuela.

https://ziarulromanesc.es/nicu-covaci-si-raiul-spaniol-in-care-traieste-de-peste-30-de-ani-aici-imi-incarc-bateriile-in-aerul-asta-in-linistea-asta-in-echilibrul-asta/

În ultimele luni, comenzile au explodat. „Am constatat o recuperare explozivă. Din februarie trăim o nebunie. Toată lumea vrea să renoveze, să construiască şi vrea imediat”, a declarat Sergio Jiemnez, directorul fabricii pentru Ştirile TVR.

„A fost o bucurie să îl cunosc pe Vincentiu Marinescu, unul dintre cei peste un milion de români care s-au stabilit în Spania. Circa jumătate dintre angajații săi sunt români și se gândește să își extindă business-ul și în România! I-am transmis că îl așteptăm cu brațele deschise!”, a declarat preşedintele Senatului României, Anca Dragu, care a vizitat fabrieca românului în weekend.

Schimburile comerciale dintre Spania și România s-au ridicat la 3 miliarde și jumătate de euro, în timpul pandemiei.