Sari la conținut

Ce mai face Costel Busuioc, denumit și ”Pavarotti din Carpați”, zidarul cu voce de aur din Spania

Mulți români se întreabă ce mai face Costel Busuioc, zidarul cu voce de aur. Acesta a făcut istorie la o emisiune de talente din Spania, în urmă cu ani de zile, iar cariera lui părea a fi deja stabilită. Românul spera să ajungă pe marile scene ale lumii, însă, din păcate, planurile de acasă nu se potrivesc cu cele din târg, așa cum spune un vechi proverb românesc.

Costel Busuioc a fost în atenția publicului din Spania, scrie playtech.ro, dar și românii i-au urmărit evoluția cu sufletul la gură. De fiecare dată când trecea în etapa următoare a concursului din Spania, ziarele din România îi spunea povestea pe prima pagină.

Anii au trecut, iar Costel Busuioc a tot așteptat să i se îndeplinească visul de a ajunge un tenor de renume internațional. Visul a început ușor, ușor, să se destrame, iar Pavarotti din Carpați nu și-a găsit locul pe nicăieri, mai ales că nu are studii muzicale în spate.

Ce mai face Costel Busuioc, zidarul cu voce de aur

A fost un copil sărac, a fost nevoit să muncească de mic, iar pe la școală nu a mai avut timp să treacă, deoarece trebuia să-și câștige pâinea. Chiar el recunoștea că nici să citească nu prea știe. Cu banii câștigați în Spania a cumpărat un teren de 5.000 de metri pătrați în Arad, cu care spera să se lanseze în afacerile cu terenuri. A venit criza din 2008, iar terenul nu și-a mai găsit cumpărător, așa că zidarul cu voce de aur s-a văzut nevoit să se declare falit. A rămas doar cu un autoturism Opel Zafira, iar grija zilei de mâine l-a cotropit din nou.

Românul era în urmă cu doi ani rezident în Statele Unite, unde a fost ajutat de o biserică creștină, pentru care a susținut cântări religioase. De fapt, Busuioc, cel care a câștigat în urmă cu 12 ani un popular concurs de televiziune din Spania “Hijos de Babel” (100.000 de euro și un contract cu o importantă casă de discuri), sătul să aștepte afirmarea și se lovească de refuzuri ale organizatorilor de evenimente muzicale și directori de instituții culturale, a cântat în ultimii ani mai mult la biserici ortodoxe și penticostale. Cult unde s-a rebotezat și căruia îi datorează “flotantul” său peste Ocean.

Și-a  găsit alinarea în credință, în Dumnezeu. „Cum am cunoscut biserica penticostală? Eram slujă la Hațeg. Și mă duceam cu fetele unui penticostal, avea 12, la adunare, mi-erau tare dragi. Îmi plăceau cântările la voi. Ce m-a apropiat cel mai mult, eram la Timișoara, necăjit și amărât. Iar unul mai amărât din biserică mi-a prezis că voi ajunge mare, voi sta lângă pastori și voi propăvădui cuvântul Domnului. M-am mirat pentru că aveam 16 ani, iar eu nu știam să citesc ori sa scriu. Silabiseam. A avut dreptate”, declara tenorul pentru Libertatea, în urmă cu mai mulți ani.