Luni dimineață, piețele financiare globale s-au trezit cu ceea ce analiștii numesc cel mai temut scenariu macroeconomic: petrolul peste 100 de dolari pe baril pentru prima dată în aproape patru ani. Cauza directă e războiul din Orientul Mijlociu, care menține blocată Strâmtoarea Hormuz — principala arteră prin care curge zilnic o cincime din comerțul mondial cu petrol. Reacția burselor a fost imediată și brutală. Nikkei 225 din Japonia a închis în scădere cu 5,2%, la 52.728 de puncte. Kospi din Coreea de Sud a pierdut 6%, coborând la 5.251 de puncte. Taiwan a înregistrat un minus de 4,4%.
În Hong Kong, indicele Hang Seng a scăzut cu 1,6%, iar bursa din Shanghai a cedat 0,7% — pierderi mai moderate, dar în același sens. În Europa, principalele piețe — Londra, Paris, Madrid, Milano și Frankfurt — au deschis în roșu, cu scăderi de peste 1%, în timp ce miniștrii G7 se pregăteau să se întrunească de urgență pentru a discuta folosirea rezervelor strategice de petrol în scopul temperării prețurilor. Pe Wall Street, contractele futures pentru S&P 500, Nasdaq și Dow Jones indicau scăderi de peste 1% — după ce vineri, aceiași indici pierduseră deja între 0,9% și 1,6%, pe fondul unui raport care arăta că angajatorii americani au tăiat mai multe locuri de muncă decât au creat.
Citiți și: Trump anunță când va scădea prețul petrolului: lumea așteaptă, bursele tremură
Petrolul, la cel mai ridicat nivel din ultimii 14 ani
La ora 06:00 GMT, Brent se tranzacționa la 103,54 dolari pe baril, iar WTI — sortimentul american — atingea 107,35 dolari, ambele cu circa 15% peste nivelul de vineri. Ultima dată când petrolul depășise 100 de dolari fusese imediat după invazia rusă în Ucraina, în 2022. De data aceasta, motorul scumpirii e altul: atacurile israeliene asupra depozitelor de petrol din Teheran au ridicat coloane de fum vizibile din satelit, iar Bahreinul a acuzat Iranul că a lovit o instalație de desalinizare — infrastructură critică pentru apa potabilă în statele din Golf. Analistul Stephen Innes de la SPI Asset Management a descris situația fără menajamente: „Piața s-a trezit cu sunetul pe care orice trader macro îl teme. Alarma petrolului. Și de data aceasta nu a fost un clopoțel politicos — a fost o sirenă de incendiu.”
Ce urmează: inflație, recesiune, incertitudine
Analiștii avertizează că efectele nu se vor opri la bursă. Ipek Ozkardeskaya de la Swissquote estimează că petrolul va rămâne la niveluri ridicate „săptămâni, poate luni”, indiferent de evoluția conflictului: „Chiar dacă războiul continuă, prețurile energiei vor scădea în timp. Dar în această perioadă, energia scumpă va reactiva inflația globală și va apăsa semnificativ asupra creșterii economice.”
Președintele sud-coreean Lee Jae Myung a cerut autorităților să răspundă „proactiv la volatilitatea crescândă de pe piețele financiare și valutare”. China și-a trimis emisarul special pentru Orientul Mijlociu să ceară încetarea atacurilor asupra civililor. Între timp, dolarul și-a consolidat statutul de refugiu: luni dimineață urca față de yen și se menținea stabil față de euro. Lumea financiară nu mai întreabă dacă criza va lovi economia reală — ci cât de adânc.