Rezultatele alegerilor de duminică din Andaluzia s-au încheiat cu mai multe surprize. În primul rând, după 36 de ani, stânga pierde majoritatea în Regiune. PSOE, în frunte cu Susana Díaz, a obținut doar 33 de locuri în Parlamentul Regional, cu circa 28% din voturi. Față de alegeriie trecute, socialiștii au pierdut 14 locuri.
Dar surpriza cea mai mare, care îngrijorează observatorii politici din Spania, este intrarea în Parlamentul Regional a partidului de extremă-dreaptă VOX, cu discurs naționalist și anti-imigranți. Partidul propune „să facă Spania măreaţă din nou” iar criticii au descris ideologia sa ca fiind asemănătoare cu cea a dictaturii lui Francisco Franco. Pentru aceste alegeri au lăsat nostalgiile franchiste deoparte, promovând sloganul „Afară cu străinii”.
Vox a devenit primul partid de extremă-dreapta care câştigă locuri într-un parlament regional din Spania de când s-a încheiat dictatura militară în 1975, scrie BBC. Vox ar putea intra și în coaliția de guvernare. PSOE și Adelante Andalucia (format cu Podemos și alte forțe locale de stânga) nu pot forma majoritatea, nici PP și Ciudadanos (liberal-naționaliști) nu ajung la majoritatea de 55 de voturi, așa că intrarea Vox cu cei 12 deputați ai săi la guvernarea Andauziei poate fi compromisul pentru ca dreapta să preia această regiune.
Rezultatele pozitive ale Vox sunt ultimele dintr-un val naţionalist care a cuprins Europa. Liderul de extremă-dreapta din Franţa, Marine Le Pen, a scris pe Twitter: „Felicitări călduroase prietenilor de la Vox, care în această seară în Spania au obţinut un rezultat cu însemnătate pentru o mişcare atât de tânără şi dinamică”.
Vox a făcut campanie împotriva imigraţiei ilegale şi pentru interzicerea partidelor separatiste catalane. Partidul vrea de asemenea suprimarea autonomiei regiunilor în numele economiilor bugetare şi apărării unităţii Spaniei şi cere abolirea legii împotriva violenţei machiste, spunând că aceasta merge prea departe în direcţia „corectitudinii politice”.
Regiunea sudică a Andaluziei, cea mai populată din Spania, are o rată a şomajului ridicată şi este principalul punct de intrare în ţară pentru imigranţii care traversează Marea Mediterană. În Regiune trăiesc și muncesc circa 150.000 de români (potrivit datelor Ministerului spaniol al Muncii, la 30 iunie 2017 erau înregistrați în Andalucía 156.582 români).
Discursul anti-imigranți care capătă teren în Andaluzia este orientat în special împotriva refugiaților care sosesc pe mare din Africa, dar ar putea ajunge să aibă ca țintă și comunitatea românească.
Fondat în 2014, Vox nu a reuşit pentru multă vreme să aibă un impact asupra politicii din Spania. Imaginea partidului este una nepopulară, gruparea fiind considerată de extremă-dreapta şi populistă, anti-imigraţie şi anti-Islam, însă liderul național Santiago Abascal consideră că susţinerea recentă a avut loc pentru că partidul este „în linie cu ce gândesc milioane de spanioli”.
Liderii Vox resping faptul că gruparea ar fi de extremă-dreapta, insistând că este un partid „de necesitate extremă”, mai degrabă decât extremist. Susţinerea faţă de Uniunea Europeană, consideră liderii Vox, diferenţiază gruparea faţă de celelalte mişcări de extremă-dreapta din Europa.
Vox a depășit orice așteptări. Comentatorii politici considerau posibilă alegerea a unul sau doi deputați din acest partid, în niciun caz 12. Vox, condus la nivel local de Francisco Serrano, a obținut circa 10% din voturile din Andaluzia.
Susana Díaz (PSOE) a făcut un apel la celelalte forțe politice, să facă front comun împotriva partidului de extremă dreapta, iar liderul Podemos, Pablo Iglesias, a vorbit de „alertă antifascistă”.
PSOE a înregistrat cel mai slab rezultat din istoria sa în Andaluzia, o regiune meridională cu 8,4 milioane de locuitori. Partidul a scăzut de la 47 la 33 de locuri, dintr-un total de 109. Mandatele obţinute de stânga radicală nu îi vor fi suficiente pentru a ajunge la majoritatea absolută de 55 de locuri din 109 şi, prin urmare, pentru a forma un guvern.
PSOE guvernează în Andaluzia, singur sau în coaliţie, din 1982, dar nu a reuşit să reducă şomajul şi a fost afectat de un amplu scandal în care sunt implicaţi doi foşti preşedinţi ai regiunii şi care a dat naştere la un proces-fluviu ce se apropie de final.
Conservatorii Partidului Populist (PP) au câştigat 26 de mandate, cu şapte mai puţin decât la precedentele alegeri regionale din 2015. În schimb, partidul liberal Ciudadanos (centru-dreapta) a urcat de la nouă la 21 de locuri, dar fără a depăşi PP.
