Peste 1000 de cazuri în 24 de ore – Epidemia de dengue și chikungunya continuă să se agraveze. Într-o singură zi, insula a înregistrat 1.023 de noi cazuri de arboviroze, potrivit celui mai recent buletin al ministerului Sănătății (Minsap): 627 de infectări sunt cu virusul chikungunya, ceea ce ridică totalul la peste 40.000 de cazuri de la începutul focarului, în timp ce 396 de teste au ieșit pozitive la dengue, pentru care nu a fost publicat un număr cumulativ oficial. În paralel, Minsap vorbește deja despre peste 47.000 de pacienți suspecți cu sindrom febril asociat acestor infecții.
Ceea ce face ca situația din Cuba să fie și mai alarmantă sunt condițiile clinice ale bolnavilor. Potrivit Susanei Suárez, directoarea Sănătății de mediu din cadrul Minsap, 64 de pacienți rămân în stare gravă și 12 sunt în stare critică, dintre care 11 copii sub un an. Decesele confirmate au urcat la 33, dintre care 21 sunt minori, un bilanț care arată cât de mult afectează epidemia în special categoriile vulnerabile. Autoritățile au recunoscut că o parte semnificativă din cazuri nu sunt raportate, în timp ce surse independente estimează că dengue și chikungunya au afectat deja peste o treime din populație.
Criză economică, țânțari și sub-raportarea cazurilor
Autoritățile sanitare cubaneze vorbesc deschis despre o „epidemie complexă de arboviroze”, cu transmitere activă în 14 din cele 15 provincii ale insulei. Cele mai afectate zone sunt Havana, Santiago de Cuba, Matanzas, Artemisa, Cienfuegos, Villa Clara și Camagüey, unde țânțarii Aedes găsesc condiții ideale între căldura umedă, apa stătătoare și deșeurile neridicate. Situația este agravată de criza economică extremă: lipsesc combustibilul pentru campaniile de fumigare, insecticidele, reactivii de laborator și chiar personalul suficient pentru urmărirea focarelor.
Citiți și: Ce este „febra lenei”?: A ajuns și în Europa!
Activistii și mass-media independente denunță de săptămâni lipsa de transparență în comunicatele oficiale, susținând că cifrele transmise de guvern subestimează amploarea reală a epidemiei și vorbesc despre o „sub-raportare accentuată a cazurilor”, mai ales în zonele rurale și cartierele sărace. Chiar și Minsap a recunoscut că peste 20.000 de persoane au trecut deja prin sistemul sanitar cu simptome compatibile cu chikungunya, date care nu includ pe cei care nu s-au prezentat la spital sau nu au reușit să fie consultați. Între timp, se înmulțesc apelurile către populație pentru a elimina băltirile de apă și a merge imediat la medic la primele semne de febră mare și dureri articulare.
Răspunsul sanitar este încetinit suplimentar de slăbirea progresivă a sistemului public. Între 2021 și 2024, potrivit estimărilor interne, Cuba ar fi pierdut aproape o treime din medici și aproximativ 17% din personalul medical, din cauza emigrației, a misiunilor în străinătate și a abandonului profesiei. Spitalele se confruntă astfel cu un val de dengue și chikungunya cu mai puține resurse umane și infrastructuri deja afectate de lipsa cronică de medicamente, electricitate și materiale de bază.
Comunitatea științifică internațională privește cu îngrijorare crescândă situația din Cuba. Organizația Mondială a Sănătății și Organizația Panamericană a Sănătății au atras în repetate rânduri atenția asupra riscului unei noi mari epidemii globale de chikungunya, asemănătoare cu cea de acum douăzeci de ani, în timp ce cazurile de dengue cresc în toată America Latină. Pentru Cuba, această epidemie de arboviroze a devenit nu doar o urgență sanitară, ci și simbolul unui sistem depășit, unde lupta împotriva țânțarilor se împletește cu cea împotriva sărăciei, penelor de curent și exodului personalului sanitar.