Luis Zahera, în vârstă de 59 de ani, este una dintre acele figuri ale cinematografiei spaniole care inspiră simpatie prin autenticitatea și modestia sa. În spatele actorului premiat se află o poveste impresionantă despre luptă, muncă asiduă și perseverență. Înainte de a cuceri marile ecrane, el a cunoscut greutățile vieții de emigrant și a trăit experiențe care i-au modelat caracterul pentru totdeauna.
De la Galicia la zgârie-norii din New York
La începutul anilor ’90, tânărul Luis Zahera, în vârstă de doar 25 de ani, a decis să părăsească Galicia pentru a-și croi un drum într-un oraș străin. A ajuns la New York fără să știe engleză și fără experiență, dar cu o voință de fier. „Acolo eram, printre blănuri de nurcă, întrebându-mă ce voi face cu viața mea”, își amintește el despre primele zile în metropola americană. În ciuda obstacolelor, nu s-a dat bătut.
Timp de aproape un an, Zahera a lucrat ca zidar, zugrav și chiar îngrijitor de garderobă, acceptând orice job care îi putea asigura traiul zilnic. Cea mai intensă experiență profesională a sa din acea perioadă a fost, fără îndoială, lucrul la Turnurile Gemene. „Ne-au angajat pentru etajul 64 de la Colgate și am distrus întreaga fabrică. Am stat acolo cam o lună”, povestea el râzând, amintindu-și de zilele lungi și obositoare petrecute în mijlocul zgomotului și al prafului.
Citește și: Animal – Serialul spaniol care schimbă perspectiva asupra vieții rurale, disponibil acum pe Netflix
Viața printre imigranți și primele lecții de supraviețuire
În acele vremuri, Luis împărțea un apartament modest cu alți imigranți, mulți dintre ei tot galițieni sau portughezi. Atmosfera era grea, dar plină de solidaritate. Fiecare zi era o luptă, dar și o lecție de răbdare și curaj. „Am făcut lucrări de demolare la Turnurile Gemene”, a spus el într-un interviu, cu mândrie și o urmă de nostalgie. Munca fizică grea, orele nesfârșite și dorul de casă l-au călit și i-au oferit o perspectivă diferită asupra vieții.
După experiența americană, Zahera s-a întors în Galicia cu o forță interioară nouă și o claritate pe care nu o avusese înainte. A decis că actoria era drumul pe care voia să-l urmeze. A început cu producții locale, mici apariții și colaborări cu teatre regionale. Dar drumul până la recunoașterea națională avea să fie lung și plin de obstacole.
De la anonimat la recunoaștere în cinemaul spaniol
Mult timp, Zahera a trăit modest, încercând să-și construiască o carieră într-o industrie dificilă. „77% dintre actorii spanioli câștigă mai puțin de 12.000 de euro pe an, iar eu am fost unul dintre ei mult timp”, a mărturisit el sincer. Această realitate l-a învățat să rămână umil, să aprecieze fiecare rol și să nu uite niciodată rădăcinile sale de om simplu și muncitor.
Astăzi, după peste 80 de roluri în film și televiziune, Luis Zahera este o voce respectată și o prezență constantă pe ecran. De la rolul memorabil din „Celda 211” (Celula 211) până la comedii și thrillere recente, actorul și-a pus amprenta prin intensitate și sinceritate. Fiecare interpretare poartă amprenta acelui tânăr care, odinioară, ridica ziduri printre zgârie-norii din Manhattan.
Un simbol al efortului și al umilinței
Chiar și astăzi, Zahera vorbește cu afecțiune despre anii săi de muncă fizică, considerându-i o parte esențială a ADN-ului său. „Tot ce am trăit acolo m-a făcut omul care sunt acum”, spune el adesea. Experiența din New York nu a fost doar o etapă dificilă, ci o fundație solidă care i-a definit personalitatea și viziunea asupra vieții. În fiecare personaj, publicul recunoaște ceva autentic, uman și profund.
Informațiile au fost relatate de actor în mai multe interviuri acordate presei spaniole, inclusiv pentru El País și RTVE, unde Zahera a povestit despre acea perioadă de formare și despre felul în care a trecut de la demolări la filmări.