in

Conflict România-Spania. Scandalul celor 200 de copii români care locuiesc în Spania fără documente a ajuns la Parlamentul European

Cazul a ajuns la Parlamentul European. Este vorba de circa 200 de minori de origine română, fără documente. Spaniolii vor să le acorde cetățenia, românii vor să-i trimită înapoi în țară. Până la o soluție sau alta, copiii sunt ai nimănui. Nu pot călători, nu pot primi alocații, nu pot fi înscriși în echipe sportive, nu au acte care să le garanteze drepturile fundamentale.

El Pais explică de ce acești 200 de minori români trăiesc în Spania fără acte. Trăiesc în centre de primire sau încredințați unor familii, dar nu au documente, potrivit Ministerului spaniol al Sănătății, Consumului și Protecției Sociale. Unii s-au înregistrat la naștere la consulatele românești și au rămas doar certificat de naștere, alții au avut și documente de identitate românești, care nu au fost reînnoite.

O situație cu consecințe grave. De exemplu, o fetiță cu grave dizabilități, nu poate primi ajutorul la care are dreptul. “Pentru sistem, ea nu există”, a declarat Justi Carretero, mama sa adoptivă, când a cerut beneficiul. S-a născut în Spania, dar părinții ei biologici, români, nu au înregistrat-o la consulat. Statul spaniol și-a asumat tutela asupra fetei și ea a ajuns în plasament în urmă cu patru ani la această familie de spanioli. Oficial, nu este nici româncă, nici spaniolă. Are doar certificat de naștere. Nu există niciun document care să dovedească cetățenia ei.

În Spania, peste 17.000 de copii aflați în îngrijirea statului trăiau în centre de primire în 2017. Alți 19.000, din care 1.800 străini, în familii de plasament. Există, de asemenea, minori fără documente din alte țări, însă cele mai mari probleme sunt întâmpinate cu cei din România, explică surse ale ministerului, citate de El Pais.

Reprezentanții Direcției Generale de Servicii pentru Familii și Copii s-au întâlnit recent cu autoritățile române la București pentru a încerca să găsească o soluție. Dacă România nu găsește o soluție, aceasta se va căuta în Spania, au declarat reprezentanți ai ministerului: “Obiectivul este ca acești copii să poată avea acces la beneficii sociale”.

“România trebuie să își asume responsabilitatea și să permită minorilor să se înregistreze sau să obțină pașapoarte. La consulat ei nu spun NU în mod direct, dar cer alte documente, din nou și din nou. Se lungește mult”, se plânge Justi Carretero, care locuiește într-un oraș din Guadalajara.

Justi Carretero, cu fetița română de care are grijă

Fiica ei adoptivă suferă deficiențe motorii, senzoriale și intelectuale. “La domiciliu, cheltuim între 400 și 600 de euro pe lună pentru terapii, dar nu putem primi asistență pentru persoanele cu dizabilități. Acești copii trebuie să crească în condiții egale”, spune femeia de 57 de ani, care susține că și-a părăsit locul de muncă în urmă cu patru luni ca să aibă grijă de fată.

Justi Carretero prezidează Asociația familiilor gazdă din Spania (Fades), care reunește circa o sută de familii. “România trebuie să recunoască copiii sau să refuze să facă acest lucru. Dar dacă nu se întâmplă nici una, nici alta, suntem în țara nimănui “, se plânge ea.

“De asemenea, criticăm Spania pentru abandonarea obligațiilor, este țara care protejează acești copii atunci când își exercită tutela. Ar trebui să se găsească o soluție “, spune ea.

“Autoritățile spaniole nu le pot ordona nimic românilor, dar pot solicita documentația, în calitate de tutori legali ai copiilor. O reglementare europeană din 2003 reglementează modul în care un stat care exercită tutela unui minor față de țara sa de origine. Și, de asemenea, modul în care trebuie să completeze cererea pentru documente. Acest certificat este valabil și executoriu. Poate dura mult, dar nu pot fi refuzate, altfel Spania poate depune o plângere “, spune Beatriz Román, avocat expert în domeniu. A reușit să regularizeze două cazuri prin această procedură.

În acest regulament european din 2013 este cheia problemei, potrivit surselor din minister. Articolul 21 stabilește că atunci când autoritatea unui stat membru emite o rezoluție, de exemplu, de tutelă, trebuie să fie recunoscută și aplicabilă în restul țărilor. România interpretează reglementările diferit, referindu-se la articolul 28, astfel încât decizia de tutelă trebuie omologată în România, ceea ce presupune un proces juridic complex.

Surse din secția consulară a Ambasadei României au declarat, pentru El Pais, că pentru a rezolva situațiile, “se încearcă repatrierea minorilor”, indiferent de timpul petrecut în Spania. Consulatul încearcă să localizeze rudele în țară și, dacă îndeplinesc condițiile și doresc să aibă grijă de copii, îi trimit acolo. Dacă nu este posibil, “cum s-a întâmplat în mai multe rânduri”, consulatul emite documente provizorii pentru minori. Dar nu sunt suficiente pentru ca minorul să devină spaniol.

Avocata Beatriz Román subliniază că, dacă o țară străină refuză să documenteze un minor, autoritățile spaniole pot regulariza situația. I-ar putea emite documente de identitate.

“Un minor care a petrecut doi ani sub tutelă are dreptul să ceară cetățenia, dacă are cel puțin un an de ședere legală și continuă. Cei care s-au născut în Spania din părinți străini și au locuit timp de un an aici au și dreptul de a cere cetățenie”, spune ea. Aici este de fapt cheia, autoritățile spaniole ar putea să le acorde cetățenia, dar autoritățile române nu emit documentele necesare. Între timp, acești copii sunt invizibili, nu au alte documente, în afară de certificatul de naștere.

Cei care depășesc 18 ani ies de sub tutela statului spaniol, dar rămân tot fără documente. Este cazul unui român. “Când am împlinit 18 ani, a trebuit să părăsesc centrul și nu aveam documente”, explică pentru El Pais acest tânăr, care preferă să nu-i dea numele. Împlinește în curând 21 de ani și locuiește în Ciudad Real. A venit în Spania din România cu familia sa când era mic. Avea pașaport, dar nu l-a reînnoit niciodată. Când statul l-a luat sub tutelă, documentele sale erau expirate de ani de zile. Instituțiile au încercat să-i regularizeze situația, dar nu au reușit.

„La 18 de ani, a trebuit să părăsesc centrul de primire. Am vrut să lucrez, dar fără documente, nu am putut “, explică el. “Nu am putut să primesc ajutorul la care aveam dreptul, pentru că nu am putut deschide un cont. N-am avut documente”, se plânge el.

Își amintește cu groază. A avut nevoie de patru luni pentru a-și regulariza documentele la consulat.  Acum, cu documentele în ordine, visează să obține cetățenia. ” Mă simt spaniol. Am fost aici toată viața mea.”

Intervine Parlamentul European

Familiile care au în încredințare minori români în Spania au adunat semnături pe o petiție care a ajuns la Parlamentul European, care a promis că va exercita presiuni asupra României pentru a pune capăt lipsei de protecție a celor peste 200 de copii de origine română care trăiesc în Spania, pe cheltuiala statului, fără documente.

Intervine eurodeputata liberală Beatriz Becerra

Conform El Pais, Comisia pentru petiții a trimis scrisori guvernelor spaniol și români îndemnându-i să acționeze pentru a pune capăt situației.

Justi Carretero, președinta Asociației Familiilor Gazdă din Spania (Fades), a luat cuvântul la Bruxelles. a criticat faptul că Bucureștiul nu le recunoaște cetățenia acestor copii, dar nu oferă facilități pentru respingerea cetățeniei române a copiilor, o cerință indispensabilă pentru a o putea primi pe cea spaniolă. Nu sunt nici români, nici spanioli.

Scrisoarea deputaților europeni denunță discriminarea suferită de minori. „Este o situație foarte gravă, dar ușor de rezolvat dacă Guvernul României depășește neglijența, incompetența sau lipsa de voință politică care a dus aici. Ei trebuie doar să dea cetățenie acelor copii sau în mod oficial să refuze să le-o dea“, solicită europarlamentarului Beatriz Becerra, coordonatorul grupului liberal din cadrul Comisiei pentru petiții. “Sunt hotărâtă să mobilizez toate mijloacele la îndemâna noastră pentru a cere Președinției române a UE să ia măsuri în acest sens înainte de sfârșitul legislaturii”, adaugă ea.

O altă eurodeputată liberală, Teresa Giménez Barbat, a declarat: “Este o situație scandaloasă, acești copii nu se pot bucura de drepturile fundamentale ale europenilor, cum ar fi libertatea de mișcare. Uniunea Europeană nu-i poate abandona”, a declarat ea în timpul sesiunii din Parlamentul European.

 

 

Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Loading…

Comments

comments

Spania vrea să-și aducă înapoi acasă un milion de muncitori spanioli emigrați în căutarea unui loc de muncă

Cea mai bună pizza napolitană din Madrid, facută de un român: ”Sunt un hoţ de meserii”