Aproape 100 de persoane în carantină: alertă de virus – O nouă alertă legată de virusul Nipah readuce în prim-plan temerile despre boli infecțioase cu potențial sever, mai ales când apar cazuri în spitale. Nu vorbim despre un agent patogen necunoscut și nici despre o pandemie în curs, însă reacția autorităților arată cât de serios este tratat orice semnal de focar. Aproape 100 de persoane au ajuns în carantină, iar investigațiile se concentrează pe identificarea rapidă a contacților și limitarea riscului de transmitere.
Aproape 100 de persoane în carantină: alertă de virus – Ce este virusul Nipah și de ce este considerat printre cele mai periculoase
Virusul Nipah (NiV) este o zoonoză, adică o infecție care se poate transmite de la animale la om. Rezervorul natural este reprezentat, în principal, de liliecii frugivori, iar porcii pot funcționa ca gazde intermediare, facilitând trecerea virusului către oameni.
Specialiștii îl privesc cu îngrijorare din cauza manifestărilor clinice care pot evolua rapid. Boala poate trece neobservată sau poate avea forme ușoare, dar în cazurile grave poate provoca encefalită acută, adesea fatală. Mortalitatea raportată în focarele anterioare a variat între 40% și 75%.
Focarul din India și măsurile de urgență
Aproape 100 de persoane în carantină: alertă de virus – Atenția s-a intensificat după raportarea unui nou focar în India, în statul Bengalul de Vest. Potrivit informațiilor apărute pe platforme specializate în monitorizarea bolilor infecțioase, cinci persoane au fost confirmate pozitiv cu virusul Nipah, iar aproape 100 de persoane au fost plasate în carantină ca măsură de precauție.
Sursele indică faptul că focarul ar fi fost detectat într-un spital din Barasat. Cazul considerat „pacientul zero” ar fi decedat, iar celelalte patru infectări confirmate ar fi în rândul cadrelor medicale, un detaliu care a determinat întărirea protocoalelor de izolare și de urmărire a contacților. Mediul spitalicesc este unul dintre puținele contexte în care transmiterea interumană, deși dificilă, poate apărea.
De ce virusul Nipah reapare ciclic în Asia
India nu este la primul episod de acest fel. Virusul Nipah a fost identificat pentru prima dată în 1999, într-un focar asociat crescătorilor de porci din Malaezia, iar de atunci este considerat endemic în mai multe zone din Asia de Sud, în special în Bangladesh și în anumite regiuni din estul Indiei.
De-a lungul anilor au fost raportate focare periodice, însă fără o răspândire pe scară largă. Conform estimărilor vehiculate în rapoarte publice, între 1999 și 2018 s-au înregistrat aproximativ 700 de cazuri umane. Prezența constantă a liliecilor frugivori în aceste regiuni este considerată principalul factor care menține virusul în mediu.
Cum are loc contagerea și de ce izolarea este crucială
Transmiterea se poate produce prin contact direct cu excrețiile liliecilor infectați sau prin animale intermediare, precum porcii, care au fost expuși anterior la virus. Transmiterea de la om la om este posibilă, dar este considerată limitată: de regulă necesită contact apropiat și expunere la lichide biologice, precum saliva sau secrețiile respiratorii.
Citiți și: „Este diabolic și extrem de contagios!”. Croazieră de coșmar, zeci de persoane infectate cu virusul
Din acest motiv, cazurile de transmitere interumană tind să apară mai ușor în familie sau în spitale. Izolarea rapidă a cazurilor suspecte și carantinarea contacților apropiați rămân cele mai eficiente măsuri pentru a preveni extinderea focarului, mai ales în lipsa unui vaccin sau a unui tratament specific.
Riscul epidemic și monitorizarea OMS
În ciuda letalității ridicate, experții subliniază că virusul Nipah nu este considerat, în acest moment, un agent cu potențial pandemic ridicat. Transmisibilitatea limitată între oameni a fost, până acum, principalul factor care a împiedicat o răspândire globală.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) continuă însă să îl monitorizeze atent, deoarece, teoretic, anumite mutații i-ar putea modifica transmisibilitatea. În 2018, OMS a inclus Nipah pe lista agenților patogeni prioritari, tocmai pentru a accelera cercetarea și pregătirea pentru eventuale scenarii de risc, în special în zonele unde contactul om-animal este frecvent.