În România, unde cultura pop se intersectează frecvent cu politica, campaniile electorale nu mai sunt demult doar despre dezbateri sau promisiuni, ci și despre… manele. Dacă în trecut Nicolae Guță semna imnuri sonore pentru diverși politicieni, acum e rândul lui Dani Mocanu să ridice tonul – și vizualizările – pentru candidații la alegerile prezidențiale. Maneaua a devenit, pentru unii, un instrument de propagare rapidă a mesajului electoral, iar pentru alții, o formă de ironie asumată sau marketing strategic. [VIDEO la final]
De la Guță la Mocanu – evoluție sau repetiție?
În 2019, Nicolae Guță lansa o manea de susținere pentru Traian Băsescu, cu versuri directe și adesea laudative până la caricatură. Cadrul era o manifestație electorală în culorile portocalii ale partidului candidatului, o melodie ritmată cu Guță și Roxana, Prințesa Ardealului, cu versuri directe, fără dubii. Mesajul era mai puțin despre convingeri politice și mai mult despre apartenență și loialitate, cu un ton declarativ ce părea desprins dintr-un „jurnal de fan”.
Citiți și: Alegeri prezidențiale 2025: toate secțiile de votare din Spania, lista actualizată pentru turul II
Dani Mocanu, în schimb, a adaptat registrul manelei la ritmul online-ului din 2025. Piesa dedicată lui Nicușor Dan are versuri simple și virale, un videoclip realizat în manieră modernă, dar tot cu tușe de exces specific genului. Spre deosebire de Guță, Mocanu plasează piesa într-un context ironic, cu tentă de auto-parodie. Maneaua e lansată în contextul în care Nicușor Dan, cunoscut pentru discursul sec și cerebral, devine „eroul” unei piese populare – contrast care a generat un val de meme-uri și reacții mixte pe rețelele sociale.
Citiți și: Diaspora dă semnalul schimbării: Prezență uriașă la vot în turul 2 al alegerilor prezidențiale 2025
O armă dublu tăiș: între popularitate și ridicol
Ambele manele au avut ecou larg, dar în registre diferite. Maneaua lui Guță a părut o piesă de campanie convențională în haine convenționale. În schimb, creația lui Mocanu a fost distribuită inclusiv de scriitorul Mircea Cărtărescu, care, în gestul său ambiguu, a reușit să inflameze rețelele sociale – semn că manelele pot deveni comentarii culturale, nu doar politice.
► Diaspora poate înclina balanța – peste 1,4 milioane de voturi în străinătate până la această oră
Această trecere de la Guță la Mocanu arată nu doar cum s-a schimbat muzica electorală, ci și cum s-au transformat strategiile de comunicare politică. Maneaua de campanie nu mai e doar un suflu de susținere, ci un element de viralizare – uneori mai puternic decât un afiș, un clip TV sau o dezbatere live.
Departe de a fi doar o glumă muzicală
Într-o societate în care cultura pop și politica se întrețes inevitabil, manelele de campanie devin o oglindă a contrastelor: între elite și popor, între strategii serioase și kitsch, între mesaj și ambalaj. Ce rămâne după ce se stinge boxa? Probabil o întrebare firească: contează mai mult versul ritmat sau programul electoral?