Spania intră brusc într-o campanie electorală care poate schimba complet raportul de forțe de la Madrid. După un weekend de consultări și după una dintre cele mai dificile săptămâni pentru Guvern, Pedro Sánchez a decis să pună capăt legislaturii înainte de termen. Premierul socialist își asumă astfel confruntarea cu opoziția într-un moment complicat, marcat de criza locuințelor, proteste masive și pierderea sprijinului parlamentar necesar pentru adoptarea unor măsuri importante.
Alegeri anticipate în Spania pe 29 noiembrie
Pedro Sánchez a anunțat luni că alegerile generale anticipate vor avea loc duminică, 29 noiembrie 2026. Premierul a convocat un Consiliu de Miniștri extraordinar pentru dizolvarea Cortes Generales și declanșarea procedurii electorale. Data este prima posibilă potrivit calendarului stabilit de legislația electorală. În loc să încerce să ducă legislatura până în 2027, Sánchez a decis să ceară acum un nou mandat alegătorilor.
„Pentru a realiza reformele profunde de care avem nevoie, trebuie să ne mobilizăm și să obținem o majoritate progresistă mult mai largă”, a declarat Sánchez la Palatul Moncloa. Premierul a susținut că are nevoie de un sprijin parlamentar mai puternic pentru a continua reformele sociale. El a pus alegătorii în fața unei alegeri politice directe, afirmând că spaniolii vor decide dacă țara „continuă să avanseze” sau intră în ceea ce el a numit „valul ultradreptei”.
Vezi și: Spania sfidează America: Sánchez refuză să primească avioanele SUA în bazele militare spaniole
Criza locuințelor a accelerat căderea legislaturii
Decizia vine imediat după ce Congresul a respins vineri două decrete ale Guvernului privind locuințele, elaborate ca răspuns la protestele care au cuprins Spania. Voturile Junts s-au alăturat celor ale PP și Vox, iar înfrângerea a arătat cât de fragilă devenise majoritatea pe care Sánchez se baza în Parlament. Guvernul nu reușise nici să adopte un nou buget în actuala legislatură, dependența de partenerii parlamentari devenind tot mai dificilă.
Explozia nemulțumirii sociale a fost accelerată de cazul Maricarmen Abascal, femeia de 87 de ani evacuată din locuința din Madrid în care trăise timp de 71 de ani. Cazul a provocat manifestații, iar Puerta del Sol a devenit centrul unei tabere de protest împotriva prețurilor locuințelor și evacuărilor. În weekend, protestele s-au extins în numeroase orașe, iar presiunea asupra Guvernului a crescut puternic.
Sánchez intră în campanie cu PP înaintea socialiștilor
Momentul ales de premier implică însă un risc electoral major. Ultimul barometru 40dB, realizat pentru El País și Cadena SER înaintea respingerii decretelor, plasează Partidul Popular pe primul loc, cu 31,6%, urmat de PSOE cu 27,4%. Vox ajunge la 18,4%, în timp ce Sumar este cotat cu 5,6%, iar Podemos cu 2,7%. Datele arată un avantaj important al formațiunilor de dreapta, însă măsoară intenția de vot înainte de declanșarea campaniei electorale.
Convocarea anticipată și explicațiile oferite de Sánchez au fost prezentate luni de RTVE, în timp ce El País leagă decizia de pierderea majorității parlamentare necesare pentru măsurile importante și de respingerea decretelor privind locuințele. Liderul PP, Alberto Núñez Feijóo, a reacționat imediat după anunț: „În sfârșit vor decide spaniolii”.
Sánchez conduce Guvernul Spaniei din 2018, iar actuala legislatură ar fi trebuit să continue până în 2027. Socialiștii intră acum într-o campanie în care locuințele vor ocupa un loc central, în timp ce PP va încerca să transforme scrutinul într-un vot asupra celor opt ani de guvernare Sánchez. Pentru prima dată după alegerile din 2023, confruntarea dintre cele două blocuri politice se mută din nou direct în fața alegătorilor.