Românii care au construit Spania se întorc acasă – Timp de aproape două decenii, Spania a fost pentru sute de mii de români ceea ce America fusese cândva pentru europenii săraci — un loc unde se putea munci, câștiga și supraviețui mai bine decât acasă. La apogeul valului migrator, în 2012, aproape 800.000 de români trăiau pe teritoriul spaniol, formând cea mai numeroasă comunitate de imigranți din țară, depășind chiar și pe marocani.
Românii care au construit Spania se întorc acasă
Veniseră mai ales din mediul rural, din județe lovite de șomaj, și se angajaseră masiv în construcții, agricultură, servicii casnice — muncile pe care economia spaniolă le absorbea rapid în plin boom imobiliar. Mulți au rămas, s-au stabilit, și-au adus familiile, și-au dus copiii la școală. A doua generație s-a calificat, a urcat pe scara profesională și a devenit parte din forța de muncă specializată a Spaniei.
Acum, la trei decenii de la prăbușirea comunismului și la două după marele exod, fenomenul se inversează: românii pleacă din Spania. Conform datelor INE — Institutul Național de Statistică spaniol — populația de cetățeni români rezidenți în Spania a coborât la 609.270 de persoane la sfârșitul lui 2025, față de aproape 800.000 în 2012. Doar între 2024 și 2025, alte 11.193 de persoane cu cetățenie română au părăsit Spania, prelungind o tendință descendentă care se tot accentuează.
Bunăstarea din România
Explicația nu e în criza Spaniei, ci în ascensiunea României. Csaba Balint, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, vorbea despre o „epocă de aur” a economiei românești — o caracterizare susținută de cifre concrete. Conform datelor Băncii Mondiale, PIB-ul pe cap de locuitor al României, ajustat la paritatea puterii de cumpărare, a crescut de la 13.313 dolari în 1990 la 40.666 de dolari în 2023, apropiindu-se vizibil de cei 47.142 de dolari ai Spaniei.
Mai mult, potrivit Eurostat, PIB-ul per capita românesc a crescut cu 138% în ultima decadă — față de doar 45% media UE și 41% în Spania. Rata șomajului în România era de 5,6% în 2023, sub media europeană și cu mult sub cele 12,2% ale Spaniei.
Vezi și: Presa spaniolă: De ce sute de mii de români au decis să părăsească Spania și să se întoarcă acasă
Intrarea în spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2025 a adăugat un argument în plus: mobilitatea este mai ușoară, iar granița psihologică dintre „acasă” și „afară” s-a subțiat. Fostul ambasador american în Polonia, Daniel Fried, rezumă transformarea într-un raport pentru Atlantic Council: după un start lent, reformele de piață liberă ale României au intrat în vigoare, iar economia s-a cvadruplicat față de 1989.
Plecarea românilor e o problemă concretă pentru sectorul construcțiilor din Spania, care deja se confruntă cu o lipsă acută de forță de muncă. Zidari, tâmplari, electricieni, instalatori — exact meseriile pe care românii le-au acoperit timp de două decenii pe șantierele iberice. Generația tânără spaniolă nu mai vrea aceste joburi, iar înlocuitorii nu se văd.