Curtea Supremă a menținut decizia Înaltei Curți de Justiție din Las Palmas de Gran Canaria prin care un bărbat a fost condamnat să restituie 231.306,91 euro la Asigurările Sociale (în acest caz la Institutul Social al Marinei) pentru că a încasat pensia pentru limită de vârstă a tatălui său decedat de 16 ani. Dar cum a fost posibil? Practic, acest bărbat a susținut că nu a ascuns decesul tatălui său și că mama sa a sesizat Institutul Social al Marinei despre decesul în 1999. Totuși, pentru Curtea Supremă faptele au constituit fraudă activă, întrucât nu numai că nu a denunțat, dar a contribuit și la perpetuarea înșelăciunii prin menținerea operațională a contului. Continuați să citiți mai jos
Potrivit sentinței Curții Supreme (STS 277), totul începe în 1999. Atunci, tatăl acuzatului, care primea pensie de pensie de la Institutul Social al Marinei (ISM), a murit. Soția sa a anunțat Asistența Socială despre acest deces pentru a putea accesa pensia de văduvă. pensia de văduvă a fost acordată și vărsată în același cont bancar. Continuați să citiți
Citește și: Atât au primit în luna februarie pensionarii din Spania
Acum, și aceasta este partea cheie a problemei. Din cauza unei erori administrative, Asigurările Sociale au continuat să plătească pensia pentru limită de vârstă. În ciuda sesizării, nu a anulat plățile necorespunzătoare și acestea au continuat să se acumuleze: ani și ani de zile. De-a lungul timpului, fiul acestei persoane a devenit titular de cont al contului bancar al părinților și a preluat controlul asupra contului, fiind conștient că banii pensiei au continuat să intre în contul respectiv fără nici o justificare. Cunoscând această eroare și obligația lui de a o raporta, fiul a folosit acești bani pentru cheltuieli personale și transferuri în conturile proprii și ale anturajului său. Continuați să citiți
Citește și: DGT implementează noua linie roșie continuă: Ce înseamnă și ce trebuie să știe șoferii din Spania
În 2015, după 16 ani de primire de bani pentru pensia tatălui său decedat, CaixaBank a detectat eroarea. drept urmare, a anunțat Institutul Social al Marinei care a decis suspendarea imediată a plăților. Drept urmare, când a fost descoperită această fraudă, Asigurările Sociale au cerut restituirea celor 231.306,91 euro încasați în mod necuvenit. Dar această persoană nu a fost de acord și astfel dosarul a ajuns la Curtea Supremă. Continuați să citiți
Citește și: Pensii Spania vs România: Care sunt diferențele majore în 2025?
Înalta Curte de Justiție a dat dreptate acestei persoane
Mai întâi, cazul a ajuns la Tribunalul Provincial din Santa Cruz de Tenerife. Acolo bărbatul a fost condamnat pentru o infracțiune împotriva Securității Sociale în temeiul articolului 307 ter din Codul Penal. Instanța a spus că inculpatul a păstrat tăcerea mai bine de 15 ani: iar asta, în ochii administrației, era o fraudă.
Articolul 307 ter Cod penal precizează că „orice persoană care obține, pentru sine sau pentru altul, beneficiul de prestații din sistemul de asigurări sociale, extinderea necuvenită a acestora sau înlesnește obținerea acesteia de către alții, printr-o eroare cauzată de simularea sau denaturarea unor fapte, ori de ascunderea conștientă a unor fapte a căror pedeapsă va fi sancționată cu șase luni până la trei ani de închisoare”, potrivit noticiastrabajo.es . Pedeapsa aplicată a fost așadar doi ani de închisoare, o amendă de 400.000 de euro și obligația de a restitui cei 231.306,91 de euro încasați necuvenit. În plus, Caixabank a fost declarată răspundere civilă subsidiară pentru nerespectarea obligației sale de control.
Citește și: Un bărbat din Spania pierde Venitul Minim Vital și va trebui să restituie 12.311 euro la Asigurările Sociale pentru că nu a declarat cu câți oameni a locuit
E vinovat sau doar a beneficiat de o eroare administrativă?
Acest bărbat a făcut recurs la Înalta Curte de Justiție a Insulelor Canare (TSJC). În această instanță a susținut că nu a comis fraudă, ci pur și simplu a beneficiat de o eroare administrativă care nu a fost corectată de Asigurările Sociale. „Mama m-a anunțat de decesul tatălui meu în 1999, Administrația era la curent și era responsabilitatea lor să plătească în continuare”. În acest sens, TSJ i-a dat dreptate , considerând că eroarea a venit exclusiv din partea Administrației și că nu s-a dovedit o acțiune frauduloasă directă . În consecință, instanța a anulat condamnarea și l-a achitat de infracțiune.
La final, condamnarea din partea instanței supreme. Judecătorii Curții Supreme au analizat dacă lipsa comunicării ar putea fi considerată o formă de disimulare frauduloasă. „Nu este vorba doar de a profita de o eroare, ci de a o alimenta și de a o susține în timp”, au precizat judecătorii în motivarea lor.
În cele din urmă, Curtea Supremă a decis să anuleze achitarea și să reia condamnarea inițială. Adică, această persoană nu numai că a beneficiat de pe urma erorii, dar a contribuit la perpetuarea acesteia. „ Este posibil ca Administrația să fi făcut o greșeală, dar obligația inculpatului era să informeze și să nu își însuşească bani care nu îi aparţineau ”, au precizat judecătorii în sentinţa lor.
De altfel, articolul 231 din Legea Generală a Securității Sociale explică: beneficiarii sunt obligați să comunice orice modificare sau împrejurare care poate afecta menținerea sau cuantumul acesteia. În plus, articolul 55 din același text legal prevede că cei care au primit prestații de asigurări sociale în mod necuvenit sunt obligați să restituie suma.