Știri Spania – Summitul hispano-român – Într-o săptămână agitată la nivel politic, în ziua de dinaintea votării bugetelor, un eveniment pentru mulți neașteptat, s-a strecurat pe agendele miniștrilor și ale primului ministru spaniol, Pedro Sánchez: summitul hispano-român care a avut loc ieri, 23 noiembrie 2022 la Castelló. Reprezentanții ambelor țări au semnat diverse acorduri bilaterale care privesc o serie de aspecte ale vieții de zi cu zi, de la angajare și naționalitate, cultura și limba.
Citește și: Vești bune pentru pensii în Spania în 2023, ce se schimbă și care va fi noua vârstă de pensionare
Cel mai fierbinte subiect pentru românii din Spania rămâne dubla cetățenie. La summitul hispano -român au fost prezenți și ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu și ministrul Afacerilor Externe, Uniunii Europene și cooperării al Regatului Spaniei, José Manuel Albares. Potrivit MAE, „cei doi miniștri de externe au stabilit începerea cât mai curând a negocierilor pentru încheierea Acordului bilateral pentru menținerea dublei cetățenii pentru membrii comunității românești din Spania, respectiv pentru membrii comunității spaniole din România”.
Aceste acorduri sunt fundamentale pentru comunitatea românească. Românii sunt cea mai mare comunitate străină în Spania, rezidentă în principal în Madrid și Comunitatea Valenciană, în special în Castelló, locul summitului.
Ministrul Bogdan Aurescu a arătat că deschiderea deosebită obținută din partea autorităților spaniole cu privire la abordarea subiectului dublei cetățenii confirmă recunoașterea și aprecierea contribuției esențiale a comunității românești la societatea spaniolă.
Summitul hispano-român, Sánchez: Spania are doar acorduri de dublă naționalitate cu Portugalia și de doar un an cu Franța
- dubla cetățenie: Spania și România au convenit să înființeze un grup de lucru pentru a analiza soluții pentru dubla naționalitate a membrilor comunității românești din Spania. În prezent, pentru a primi cetățenie spaniolă, un cetățean român trebuie să semneze că renunță la cetățenie. Constituția Spaniei nu permite dubla cetățenie pentru români și acest grup de lucru va găsi o soluție pentru ca românii să âși poată păstra și cetățenia română. Președintele Guvernului spaniol nu a dorit însă să dea termene pentru ca această decizie să se concretizeze. A argumentat că decizia este deja în sine „un mesaj politic extraordinar”, întrucât Spania are doar acorduri de dublă naționalitate cu Portugalia și de doar un an cu Franța, în afară de mai multe ţări ibero-americane. El a subliniat că „dacă și când se va întâmpla, ceea ce se va întâmpla, va fi a treia țară din Europa cu care avem acest tip de alianță și recunoaștere”.
Munca și cooperarea militară
- protecția drepturile de muncă ale lucrătorilor. Ministrul Muncii și Economiei Sociale, Yolanda Díaz, a semnat cu omologul său român, Marius-Constantin Budăi, un memorandum de consolidare a instrumentelor de cooperare bilaterală în domeniile Inspecției Muncii și a politicilor de ocupare a forței de muncă pe care le promovează prin intermediul Serviciului Public de Stat de Ocupare (SEPE). Yolanda Díaz a solicitat sprijinul României pentru realizarea unei directive privind munca pe platformele digitale. Scopul este protejarea, „fără subterfugii, a statutul de muncă al lucrătorilor, precum și dreptul lor la informare algoritmică și control de către Inspectoratul Muncii”.
- predarea limbii și culturii române. Acordul mai include reînnoirea cadrului legal al secțiilor bilingve spaniolă-română din liceele românești, și „întărirea programului de predare a limbii, culturii și civilizației române în centrele de învățământ spaniol”.
- Cooperare militară cu România și Ucraina. România este o țară de graniță cu Ucraina. Aproximativ două milioane de ucraineni au trecut prin teritoriul său în fuga lor din conflict. În România au mai rămas doar aproximativ 90.000. La rândul ei, Spania, a primit până în prezent peste 150.000 de ucraineni. Spania se angajează să protejeze România împotriva eventualei amenințări rusești. Până în martie 2023, Spania menține un radar de supraveghere aeriană și 38 de militari dislocați în cazarma Schitu. De la 1 decembrie până în martie viitor, 130 de militari vor fi dislocați în România în cadrul misiunii de poliție aeriană a Mării Negre.
Citește și: Mesajul lui Ciucă pentru românii din Spania: ”Meritați recunoștința noastră” – VIDEO