Odată cu răspândirea noului coronavirus la nivelul întregii planete, cercetătorii au adus tot mai puțin în discuție posibilitatea ca venirea verii să stopeze pandemia.
Un studiu publicat recent a indicat că țările cele mai afectate au avut, până la data de 10 martie, temperaturi medii mai mici decât statele care au înregistrat un număr relativ mic de cazuri, prezintă BBC.
În cadrul unei alte cercetări, în care au fost analizate 100 de orașe din China, experții au concluzionat că, cu cât temperatura și umiditatea sunt mai ridicate, rata de infectare scade.
De asemenea, un alt studiu, sugerează că, deși cazurile de infectare cu COVID-19 se pot regăsi în întreaga lume, focarele sunt grupate în special în „zone reci și uscate”.
Cu toate acestea, un grup de cercetători de la London School of Hygiene and Tropical Medicine, a transmis că virusul s-a răspândit în fiecare regiune a planetei, „fiind prezent în toate zonele climatice, de la cele reci și uscate, până la regiuni calde și cu umiditate ridicată”.
Având în vedere că virusul s-a răspândit treptat în întreaga lume – inițial prin călătorii – pe măsură ce anotimpurile s-au schimbat, este dificil de spus care este efectul climatului.
Trebuie însă menționat că cercetătorii au prezentat și dovezi legate de faptul că alte coronavirusuri circulă în principal în lunile de iarnă.
După ce a fost analizat un eșantion de 2.000 de persoane, aceștia au observat că vârfurile cazurilor de coronavirus se ating în timpul iernii, în vreme ce vara au fost înregistrate mult mai puține infectări.
Un nou vârf în iarnă
Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, a afirmat că în lunile noiembrie-decembrie România va avea un alt vârf de infectări cu COVID-19, însă speră că până atunci să existe medicaţia necesară.
„Cred că o se depăşim numărul de 10.000 de cazuri de îmbolnăviri, cred că 12.000, 14.000 ar fi corect pentru sfârşitul lui aprilie. În noiembrie-decembrie vom avea un alt vârf, sper că până atunci să avem medicaţia necesară”, a spus medicul.