Marea Mediterană se confruntă cu temperaturi ale apei cu totul neobișnuite. În largul insulei Sa Dragonera, lângă Mallorca, o geamandură oceanografică a înregistrat la suprafața mării 33,02 grade Celsius, potrivit AEMET, Agencia Estatal de Meteorología, adică Agenția Meteorologică de Stat a Spaniei. Dacă datele vor fi confirmate în urma verificărilor, ar putea fi cea mai mare temperatură măsurată vreodată în Mediterană. Măsurătoarea a fost făcută miercuri, în jurul orei 16:00. Diferența față de valorile normale este uriașă: la sfârșit de iulie și început de august, apa Mediteranei are, de regulă, între 25 și 26 de grade Celsius.
Specialiștii avertizează însă că nu doar acest vârf izolat trebuie urmărit, deoarece el poate fi influențat și de condițiile locale. Mai importantă este tendința din ultimii ani.
„Din 2022, valurile de căldură marină și temperaturile cresc continuu”, spune Federico Grazzini, meteorolog și fizician, director al centrului operațional Arpae Emilia-Romagna.
Mările Italiei se apropie de 30 de grade: datele Ispra
Încălzirea Mediteranei afectează întregul bazin, nu doar zona din apropierea Mallorcăi. În 2024, temperatura medie a mării a ajuns la 28 de grade Celsius, un nivel fără precedent la acel moment. Datele din această vară sugerează că recordul ar putea fi depășit din nou.
Și de-a lungul coastelor italiene au fost observate valori extrem de ridicate. Conform rețelei naționale de monitorizare a nivelului mării, administrată de Ispra, geamandura din Trieste a indicat 29,3 grade, cea din Veneția 30 de grade, la Anzio s-au înregistrat 30,5 grade, la Taranto 29,4 grade, iar la Carloforte, în Sardinia, 29,2 grade Celsius. Harta prezentată mai sus indică temperaturile mărilor italiene la miezul nopții, în data de 7 august 2026.
„Un butoi cu pulbere de căldură”: energia stocată în mare
Pentru Federico Grazzini, tabloul este îngrijorător: apele au acumulat o cantitate uriașă de energie termică. „Suntem în fața unui butoi cu pulbere”, afirmă meteorologul. Anomalia este ușor de observat inclusiv de cei care intră în apă în plin sezon estival și descoperă că marea nu mai oferă răcoarea obișnuită.
Temperaturile foarte mari ale apei mării nu schimbă doar experiența turiștilor. Ele pun o presiune severă asupra ecosistemelor, inclusiv asupra formațiunilor coraligene și a ierburilor marine, și pot afecta pescuitul și acvacultura. O atenție deosebită este necesară în cazul culturilor de midii din Marea Adriatică.
O Mediterană fierbinte poate aduce vreme severă în toamnă
Căldura acumulată în mare poate favoriza apariția unor fenomene meteo intense în lunile următoare.
„Cât timp persistă presiunea ridicată, nu se va întâmpla nimic. Dar când vor veni vântul și aerul rece, vom simți efectele energiei acumulate”, explică Grazzini.
O mare mai caldă accelerează evaporarea și poate face atmosfera mai instabilă. Dacă apar mase de aer rece și fronturi perturbate, aceste condiții pot contribui la formarea unor furtuni violente și la ploi torențiale.
De ce se încălzește Marea Mediterană
Creșterea temperaturii mării face parte din fenomenul mai amplu al încălzirii oceanelor la nivel global. Studiile climatice arată că peste 90% din surplusul de căldură generat de încălzirea globală este absorbit de oceane.
Mediterana se încălzește, totodată, mai rapid decât media oceanelor lumii. Comunitatea științifică subliniază că reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră rămâne principala măsură pentru limitarea acestui fenomen și pentru temperarea creșterii temperaturilor în Mare Nostrum.