România continuă să piardă oameni, iar întoarcerea acasă nu ține pasul cu plecările. Noile date despre migrație arată o realitate greu de ignorat: pentru mulți români, inclusiv pentru cei care trăiesc deja în diaspora, viitorul rămâne mai ușor de imaginat peste hotare decât în țară.
Nu mai este vorba doar despre diferențele de salariu. Stabilitatea, serviciile publice, școala copiilor, accesul la sănătate și predictibilitatea cântăresc tot mai mult în decizia de a pleca sau de a nu reveni. Iar efectele se văd dincolo de statisticile migrației: familii despărțite, deficit de angajați și comunități care pierd populație activă. Cifrele recente arată cât de mare a devenit distanța dintre promisiunea revenirii și decizia reală de a o face.
Există însă o diferență esențială între a lucra o perioadă în străinătate și a decide să îți muți oficial domiciliul din România. Datele analizate aici îi privesc tocmai pe cei care fac acest pas: românii care își stabilesc domiciliul într-un alt stat, dar și persoanele care aleg să îl restabilească în România. Raportul dintre plecări și reveniri spune astfel mai mult decât simpla mobilitate pentru muncă: arată câți transformă șederea în străinătate într-o alegere pe termen lung și cât de puternice au devenit legăturile unei părți a diasporei cu țările în care s-a stabilit.
Români care pleacă definitiv din țară
În 2025, un număr de 54.966 de persoane și-au stabilit oficial domiciliul în străinătate, după ce au renunțat la domiciliul din România. Este cel mai ridicat nivel din ultimii 35 de ani. O cifră mai mare a fost consemnată doar în 1990, imediat după căderea regimului comunist, când aproximativ 97.000 de persoane au plecat definitiv din țară.
Tendința s-a accentuat treptat în ultimii ani. Dacă în 2022 au fost înregistrate 48.438 de plecări definitive, numărul a ajuns la 48.612 în 2023, la 51.062 în 2024 și la aproape 55.000 în 2025. Creșterea este relevantă deoarece urmează unei perioade în care plecările definitive scăzuseră considerabil, iar discuția publică era dominată de ideea unei posibile reveniri a diasporei.
Veniturile rămân principalul motiv invocat de tineri
Barometrul Național al Tinerilor, realizat de INSCOP, arată că diferențele de venit reprezintă în continuare principalul impuls pentru plecare. 64,7% dintre respondenți indică posibilitatea de a găsi un loc de muncă mai bine plătit drept motivul cel mai important pentru o eventuală mutare în străinătate. Corupția și dorința de a începe o viață nouă sunt menționate, fiecare, de câte 10% dintre cei chestionați. Totuși, decizia nu ține numai de salariu. Pentru mulți români, mai ales pentru cei care au deja rude sau experiență profesională în alte state europene, contează accesul la servicii publice mai previzibile, condițiile de muncă și perspectivele pentru copii. Astfel, plecarea poate începe ca o soluție economică, dar se transformă în timp într-un proiect de viață și într-o relocare a întregii familii.
Întoarcerile definitive în România au scăzut și ele puternic
În același timp, datele arată o diminuare accelerată a numărului celor care își restabilesc domiciliul în România. În 2022, 54.839 de persoane au revenit oficial în țară, însă cifra a coborât la 29.830 în 2023 și la 28.431 în 2024. În 2025, numărul a ajuns la numai 19.637 de persoane, de aproape trei ori mai puține decât românii care au plecat definitiv în același an. Diferența dintre plecări și reveniri are efecte directe asupra comunităților locale și asupra pieței muncii, în special în domeniile care se confruntă deja cu lipsa angajaților. Ea amplifică și presiunea demografică într-o țară afectată de îmbătrânirea populației și de natalitatea redusă. Atenție însă: aceste date nu includ toate formele de migrație temporară, ci doar schimbările oficiale de domiciliu.
O parte importantă nu mai privește revenirea ca pe un plan apropiat
Un studiu MKOR citat în analiza datelor sugerează că stabilirea în străinătate devine tot mai des o decizie durabilă. 55% dintre românii din diaspora locuiesc peste hotare de mai bine de zece ani, iar aproximativ o treime au obținut deja cetățenia statului în care trăiesc. Aceste elemente arată un grad ridicat de integrare și explică de ce întoarcerea definitivă este, pentru mulți, tot mai puțin probabilă. Potrivit aceluiași studiu, 70% dintre românii din diaspora consideră puțin probabil să revină în România în următoarele 12 luni, în timp ce 40% exclud categoric această variantă. Pentru familiile care și-au construit cariera, locuința și rețeaua socială în alte țări, revenirea presupune mai mult decât găsirea unui salariu bun. Ea implică adaptarea copiilor, accesul la sistemul medical, birocrația și încrederea că regulile rămân stabile.
România a pierdut peste 4,16 milioane de locuitori în 35 de ani
Privit pe termen lung, fenomenul are o dimensiune și mai clară. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, analizate de Profit.ro, populația României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane în ultimii 35 de ani. Migrația externă a contribuit cu aproximativ 63% la această scădere, iar sporul natural negativ cu 37%. Analiza arată că, după minimul de 11.251 de plecări definitive consemnat în 2014, numărul acestora a început să crească din nou puternic începând din 2016. Pentru românii din diaspora, aceste cifre descriu și o realitate personală: o plecare inițial gândită pentru câțiva ani se poate prelungi, mai ales atunci când apar oportunități profesionale, stabilitate administrativă și condiții mai bune pentru familie.
Ce condiții ar putea încuraja întoarcerea în țară
Nici revenirea nu mai depinde exclusiv de nivelul salariului. Dintre românii care ar lua în calcul întoarcerea, 44% indică salariile competitive, iar tot 44% menționează un sistem sanitar mai bun. Locurile de muncă de calitate sunt invocate de 36% dintre respondenți, în timp ce stabilitatea fiscală și legislativă, precum și reducerea birocrației, sunt indicate de câte 34%.
În Barometrul INSCOP, 27,6% dintre tinerii chestionați declară că intenționează să plece pentru muncă sau studii, pentru o perioadă mai lungă, în următoarele 12 luni. Datele sugerează că răspunsul la migrație nu poate fi redus la o singură măsură economică. Pentru cei care se gândesc la întoarcere, contează în anumite condiții siguranța zilei de mâine, funcționarea instituțiilor și posibilitatea de a construi un parcurs stabil pentru întreaga familie.
În acest context, evoluția plecărilor și a revenirilor rămâne un indicator important pentru capacitatea României de a-și păstra și recâștiga populația activă. Politicile publice care oferă venituri competitive, servicii funcționale și reguli predictibile pot influența, în timp, decizia familiilor care privesc încă spre țară.
Datele au fost publicate de Andrei Cristian pe ziarulromanesc.de