
Tot mai mulți români aleg să muncească sezonier în Germania, însă mulți dintre ei se confruntă cu dificultăți semnificative: condițiile de lucru sunt adesea grele, salariile abia ating minimul legal, iar cazarea lasă de dorit. În ciuda rolului esențial pe care îl au în sectorul agricol german, acești muncitori primesc rareori recunoașterea meritată. Sindicatul IG BAU Oberpfalz atrage atenția asupra necesității de a asigura respect, plată corectă și locuințe decente pentru sezonierii români, subliniind importanța acestor lucrători pentru economia locală.

Muncă fizică intensă și recompense minime
Recoltarea sparanghelului, căpșunilor, merelor sau cireșelor presupune eforturi fizice mari, adesea realizate în genunchi, sub ploaie sau soare arzător. Această muncă, indispensabilă pentru piața alimentară germană, este remunerată de cele mai multe ori cu salariul minim legal. Manfred Götz, vicepreședinte regional al IG BAU, subliniază că sezonierii trebuie plătiți și cazați conform standardelor, insistând că niciun salariat nu ar trebui să primească sub salariul minim legal.
Multe persoane revin anual pentru sezonul agricol, petrecând luni întregi în Germania. În această perioadă, locuiesc frecvent în barăci sau în spații degradate, pentru care plătesc chirii disproporționat de mari. Pe lângă aceste costuri, muncitorii achită din propriul buzunar transportul, intermedierea și hrana, ceea ce afectează considerabil suma finală rămasă lunar.
Sezonierii nu pot fi tratați ca lucrători de mâna a doua
IG BAU avertizează asupra riscului ca exploatarea forței de muncă străine să devină o practică normală în agricultura germană. Oficialii sindicatului atrag atenția că salariul minim de 12,82 euro pe oră reprezintă limita de jos, iar orice plată inferioară acestui prag este ilegală și sancționată de autoritățile fiscale și vamale. În plus, Manfred Götz critică propunerea Asociației Fermierilor Germani de a plăti sezonierii cu doar 80% din salariul minim, idee respinsă oficial de Ministerul Agriculturii.
Astfel de inițiative riscă să perpetueze condiții de muncă discriminatorii și să descurajeze forța de muncă, deși fermierii germani beneficiază deja de facilități importante, cum ar fi reducerea taxelor la energia electrică și compensarea integrală a accizei la motorină agricolă, măsuri ce vor intra în vigoare din 2026.
Salariile mici și criza de personal
Agricultura germană nu este recunoscută drept un domeniu profitabil pentru muncitori, iar mulți fermieri reclamă deja lipsa forței de muncă. Manfred Götz avertizează că, dacă tendința de reducere a salariilor continuă, criza de personal se va accentua și mai mult. În acest context, asigurarea unor condiții de muncă și plată corecte devine esențială pentru stabilitatea sectorului agricol. Chiar dacă există presiune pentru scăderea costurilor, menținerea unor standarde decente de salarizare și cazare este crucială pentru atragerea și păstrarea muncitorilor sezonieri. Fără aceste măsuri, agricultura germană riscă să piardă forța de muncă necesară pentru funcționarea sa optimă.
Ai putea fi interesat de: Salariu minim brut de 2.230 euro în Germania: Cât rămâne net în 2025?
Modelul olandez
Olanda reprezintă un exemplu pozitiv în acest domeniu. Aici, fermierii plătesc deja un salariu minim de 14,40 euro pe oră, cu 1,58 euro mai mult decât în Germania, și reușesc totuși să rămână competitivi pe piața europeană, exportând produse inclusiv în Germania. Chiar și după creșterea planificată a salariului minim german la 13,90 euro în 2026, acesta va fi tot sub nivelul practicat de vecinii olandezi. Reprezentanții IG BAU consideră că, dacă Olanda poate oferi venituri mai bune și poate menține competitivitatea, același lucru este posibil și pentru agricultura germană. Este, în cele din urmă, o chestiune de respect pentru oameni și munca lor, iar schimbarea este necesară pentru a asigura condiții demne sezonierilor români care contribuie esențial la economia Germaniei.
Citește și: Prima țară care decide – prin lege – creșterea vârstei de pensionare la 70 ani