Vremuri grele pentru Europa. După ce valul doi al pandemiei a explodat în majoritatea statelor şi guvernele au fost nevoite să înăsprească restricţiile, continetul se confruntă acum şi cu nemulţumirile oamenilor strigate în stradă. În ultimele zile au avut loc mai multe proteste, unele chiar violente, în mai multe capitale europene. Şi acesta pare doar începutul,
Mii de britanici au contestat restricţiile impuse de guvernul de la Londra în stradă. Oamenii acuză oficialii că noile măsuri le încalcă drepturile şi libertăţile.
Proteste au avut loc şi la Bratislava, în Slovacia, după ce premierul a anunţat că vrea să testeze aproape toată populaţia ţării. Sute de oameni au aruncat cu pietre şi cocktailuri Molotov în sediul Guvernului şi s-au luptat cu forţele de ordine. Pentru a-i îndepărta, jandarmii au folosit gaze lacrimogene şi tunuri cu apă.
Slovacia a declarat stare de urgenţă la începutul lunii octombrie, aplicată pe întreg teritoriul ţării din cauza crizei epidemiologice, şi a introdus noi restricţii, precum interzicerea temporară a slujbelor cu public în lăcaşele de cult şi alte evenimente cu număr mare de participanţi, închiderea sălilor de sport şi a piscinelor şi o trecere generală la învăţământ online în sistemul de educaţie.
Un nou record de peste 10.000 de cazuri a fost raportat şi în Italia. După ce pandemia a făcut ravagii în primăvară, italienii se pregătesc pentru ce e mai rău. În seara aceasta, premierul va anunţa noi restricţii.
„Mi-e teamă de noile măsuri. Nu cred că mai avem nevoie de ele pentru că putem trăi cu distanţare şi măşti. Nu trebuie să închidem totul pentru că dacă nu am murit de COVID-19, murim de foame”.
«Situaţia devine tot mai mult un tsunami economic»
În unele oraşe franceze oamenii nu mai au voie să iasă noaptea din case. Măsura este menită să stăvilească pandemia de coronavirus, dar mulţi artişti şi proprietari de baruri sau restaurante se văd grav discriminaţi.
Aproximativ 30 de femei şi bărbaţi se întind seara pe treptele Operei Bastille din Paris. Apoi se face linişte. Ei se prefac morţi. Acest moment este gândit ca protest împotriva efectelor interdicţiei de a mai ieşi noaptea pe străzi asupra sectorului cultural. Însă nemulţumiri masive nu se întâlnesc numai în rândul actorilor şi artiştilor.
„Situaţia devine tot mai mult un tsunami economic. Cele mai multe restaurante realizează două treimi din încasări seara, iar de la debutul crizei, o treime din toate barurile, hotelurile şi restaurantele şi-au declarat deja falimentul”, a spus proprietarul unui restaurant.
„Noi francezii ţinem foarte mult la libertatea noastră individuală şi aceste măsuri sunt încălcate masiv. Eu aş fi preferat măsuri benevole fiindcă acum există riscul ca această supărare să se amplifice, mai ales în rândul tinerilor, şi să degenereze în proteste violente”, a afirmat un locuitor al Parisului.
Proteste violente în Cehia
Şi cehii sunt nemulțumiți de măsurile impuse de autorități din cauza pandemiei de coronavirus. Țara se confruntă cu o explozie a numărului de îmbolnăviri, acestea crescând de șapte ori de la deschiderea școlilor în luna septembrie și ar putea lua decizia de carantină totală.
Poliţia cehă a făcut uz de gaze lacrimogene şi tunuri cu apă duminică împotriva manifestaţiilor violente la Praga. Mai multe mii de manifestanţi, printre care suporteri ai unor echipe de fotbal, s-au strâns la Praga pentru a cere demisia ministrului sănătăţii, Roman Prymula, arhitectul măsurilor restrictive.
Manifestaţia a luat o turnură violentă când poliţiştii au început să disperseze mulţimea, numărul participanţilor fiind mult mai mare decât cel autorizat pentru adunări publice.
„Participanţii au atacat poliţia fără niciun motiv. Am recurs la tunuri cu apă, gaze lacrimogene şi petarde”, a declarat presei şeful poliţiei pragheze.
Cehia, care are în prezent cea mai mare rată de creştere a numărului de infectări cu coronavirus, va aştepta cel puţin două săptămâni înainte de a decide dacă va impune carantina totală pentru a combate epidemia, a afirmat duminică vicepremierul Karel Havlicek, transmite Reuters. Săptămâna trecută s-a decis închiderea barurilor şi restaurantelor, iar şcolile au trecut la învăţarea la distanţă. Sălile de sport şi de fitness, teatrele şi cinematografele erau deja închise, însă magazinele au continuat să funcţioneze.