
Alex este electrician român în Spania și povestea lui pune în lumină una dintre problemele cu care se confruntă mulți profesioniști independenți: poți avea clienți, poți munci și poți factura, dar asta nu înseamnă automat că ai și banii necesari pentru a-ți plăti taxele și a-ți ține afacerea în viață. Românul spune că a ajuns să se ruineze de „două sau trei ori”, nu din lipsă de muncă, ci inclusiv din cauza întârzierilor la plată ale companiilor pentru care executase lucrări. Experiența sa a fost relatată de publicația spaniolă Crónica Global – El Español.
Electrician, instalator și specialist în instalații și lucrări la înălțime, Alex a trecut prin mai multe etape profesionale până să ajungă la o afacere stabilă. În spatele unui meseriaș solicitat de clienți se află însă o poveste despre facturi neîncasate, obligații față de Hacienda și Seguridad Social, vânzarea uneltelor și a vehiculelor și nevoia de a începe din nou. Este o experiență care poate suna familiar pentru mulți români care au ales să lucreze în Spania ca autónomos, adică profesioniști pe cont propriu.

Avea de lucru, dar a ajuns „mult sub zero”
Alex nu a pornit cu o afacere mare. Și-a început activitatea cu unelte la mâna a doua și lucrări mici. Treptat, agenda s-a umplut, au venit proiecte mai importante, iar dezvoltarea l-a împins să își mărească structura, să angajeze oameni și să accepte lucrări cu responsabilități tot mai mari.
Creșterea afacerii a adus însă și riscuri mai mari. „M-am ruinat de două sau trei ori. Nu de la zero, ci de mult sub zero”, povestește electricianul român în relatarea publicată de Crónica Global.
Problema, spune el, nu era că nu găsea de lucru. Dimpotrivă. Blocajul a apărut atunci când unele companii mari au întârziat plățile pentru lucrările efectuate. Pentru un profesionist independent, diferența este uriașă: o factură emisă nu înseamnă neapărat și bani disponibili în cont.
Cercul din care spune că nu mai putea ieși
Alex descrie unul dintre cele mai dificile momente printr-un paradox: pentru a încasa de la anumite companii trebuia să fie la zi cu obligațiile față de Hacienda și Seguridad Social, însă pentru a-și achita obligațiile avea nevoie tocmai de banii pe care încă nu îi încasase.
„Pentru a încasa trebuie să fii «ok», dar pentru a fi «ok» trebuie să încasezi”, rezumă el situația.
Lipsa lichidităților poate deveni astfel mai periculoasă decât lipsa comenzilor. Un autónomo poate avea lucrări finalizate și facturi emise, dar dacă plata întârzie, cheltuielile continuă: contribuțiile, furnizorii, salariile atunci când există angajați, vehiculele, materialele și celelalte costuri ale activității nu dispar.
A ajuns să-și vândă uneltele și vehiculele
Situația a devenit și mai dificilă pentru Alex deoarece, potrivit relatării sale, nu avea acces la finanțare și garanții din cauza tipului de rezidență pe care îl avea la momentul respectiv. Soluția a fost una extremă: a vândut unelte și vehicule și a început din nou de la zero, în mai multe rânduri.
Povestea arată cât de fragil poate deveni echilibrul financiar al unui profesionist independent. O afacere poate părea sănătoasă pe hârtie, dar dacă banii nu intră la timp, lipsa de lichiditate poate bloca activitatea.
„Am trecut de la 20% la 47%”
După anii dificili, afacerea lui Alex a început să crească. Odată cu rezultatele mai bune a venit însă o altă surpriză: fiscalitatea. Electricianul spune că, atunci când a trecut într-o altă zonă de venit, impactul IRPF a devenit mult mai mare.
„Am trecut de la 20% la 47%”, afirmă Alex în interviul citat de publicația spaniolă. Crónica Global explică declarația prin caracterul progresiv al IRPF, în care cotele cresc pe tranșe odată cu nivelul veniturilor.
Aici este necesară însă o precizare importantă: afirmația lui Alex nu trebuie interpretată în sensul că unui autónomo i se ia automat 47% din întreaga facturare imediat ce depășește un anumit prag. IRPF este un impozit progresiv, iar situația fiscală concretă depinde de venitul impozabil și de circumstanțele contribuabilului. Agenția Fiscală spaniolă explică separat modul în care se determină veniturile din activități economice și obligațiile fiscale ale profesioniștilor independenți.
Facturarea nu este același lucru cu banii care rămân în buzunar
Aceasta este una dintre cele mai importante concluzii pentru cine se gândește să înceapă o activitate independentă în Spania. Suma facturată clienților nu trebuie confundată cu profitul personal al profesionistului.
Din încasări trebuie acoperite cheltuielile activității și obligațiile fiscale și sociale aplicabile. În plus, TVA-ul colectat de la client, atunci când operațiunea este supusă TVA, nu reprezintă pur și simplu un câștig al autónomo. Agenția Tributaria are reguli distincte privind facturarea și înregistrarea TVA, precum și privind determinarea veniturilor din activități economice.
Cum funcționează contribuțiile autónomos în 2026
În 2026, contribuțiile la Seguridad Social pentru lucrătorii independenți sunt legate de randamentele nete lunare, sistemul fiind împărțit în tranșe. Oficial, există trei tranșe în tabelul redus și 12 în tabelul general.
De exemplu, pentru randamente nete de până la 670 de euro lunar, baza minimă de cotizare în 2026 este de 653,59 euro. Pentru venituri nete de peste 2.030 și până la 2.330 de euro lunar, baza minimă este de 1.274,51 euro, iar pentru randamente de peste 6.000 de euro lunar baza minimă ajunge la 1.928,10 euro. Contribuția efectivă se calculează aplicând procentele legale bazei de cotizare, nu direct întregii facturări.
Acesta este un alt motiv pentru care două persoane care spun că „facturează aceeași sumă” pot avea situații financiare foarte diferite: contează cheltuielile deductibile, randamentul net, baza de cotizare, situația fiscală și alte elemente individuale.
Povestea nu se termină cu falimentul
Experiența lui Alex nu este însă doar una despre datorii și taxe. După mai multe încercări de a o lua de la capăt, electricianul spune că afacerea sa a ajuns în cele din urmă la stabilitate.
În mod surprinzător, nici măcar momentul în care spune că povara fiscală a crescut puternic nu îl descrie exclusiv negativ. Alex povestește că avea banii necesari și a plătit, considerând situația inclusiv un semn că afacerea începuse să funcționeze bine. „Acum compania merge bine, suntem stabilizați cu clienții”, spune el.
Aproximativ 400 de locuințe poartă astăzi munca lui
După toate aceste etape, Alex spune că a participat la realizarea instalațiilor electrice pentru aproximativ 400 de locuințe. În spatele cifrei sunt ani în care a învățat meseria, a lucrat pentru alții, a devenit independent, a pierdut bani și bunuri și și-a reconstruit activitatea.
Pentru românii care lucrează pe cont propriu în Spania, povestea lui transmite un mesaj mai complex decât simplul „taxele sunt mari”. Problema unui autónomo nu este doar cât facturează, ci cât încasează efectiv, când încasează, ce cheltuieli are și ce obligații fiscale și sociale trebuie să achite între timp. Iar cazul lui Alex arată că uneori poți avea meserie, clienți și mult de lucru și totuși să ajungi într-o situație financiară extrem de dificilă.
Sursa principală: Crónica Global – El Español: povestea lui Alex, electrician român în Spania. Pentru regulile actuale din 2026 au fost verificate și datele oficiale ale Seguridad Social și Agencia Tributaria.
