Dunărea, una dintre cele mai importante artere de transport și surse de apă ale Europei, a ajuns în această vară la niveluri neobișnuit de scăzute din cauza secetei prelungite și a temperaturilor extreme. Efectele se resimt deja în mai multe state din Europa Centrală și de Sud-Est, inclusiv în Ungaria, România, Serbia și Bulgaria, unde navigația, agricultura și sectorul energetic sunt puse sub presiune. În unele cazuri, debitele reduse ale fluviului au determinat limitarea temporară a producției de energie sau dificultăți în transportul de mărfuri, iar autoritățile monitorizează permanent evoluția situației.
Deși imaginile spectaculoase cu Dunărea aproape secată și mesajele distribuite pe rețelele sociale au alimentat temeri privind o posibilă criză energetică regională, este importantă diferențierea între riscurile reale și informațiile neverificate. Până în prezent, nu există confirmări oficiale că România, Serbia, Bulgaria sau Ungaria s-ar confrunta cu pene de curent generalizate ori cu oprirea completă a centralelor nucleare. În schimb, autoritățile și operatorii energetici urmăresc îndeaproape evoluția situației, în timp ce instituțiile europene analizează impactul secetei asupra infrastructurii și securității energetice din regiune.
Premierul Ungariei, Péter Magyar, a transmis duminică un mesaj de avertizare către populație, afirmând că sistemul energetic al țării urmează să fie supus unei presiuni fără precedent. Potrivit acestuia, Ungaria se confruntă cu „cinci zile critice”, deoarece centrala nucleară de la Paks, care produce în mod obișnuit aproximativ 40% din energia electrică a țării, riscă să fie oprită complet pentru prima dată în cei 44 de ani de funcționare.
Dunărea a ajuns la un nivel critic
Motivul este scăderea dramatică a nivelului Dunării, ale cărei ape sunt folosite pentru răcirea reactoarelor nucleare. Conform datelor stației hidrometrice Danube Portal, nivelul fluviului la Budapesta a coborât luni la 11 centimetri și ar putea ajunge în cursul săptămânii chiar la 9 centimetri. Cu doar patru zile înainte, nivelul era de 23 de centimetri.
Într-un mesaj publicat pe platforma X, Péter Magyar a făcut apel la economisirea energiei electrice, în special în intervalul orar 17:00–22:00, când consumul este maxim, iar producția din surse solare scade odată cu apusul soarelui. „Ar putea apărea o criză energetică începând de luni. Sunt necesare măsuri coordonate și restricții voluntare pentru ca efectele să nu devină și mai grave”, a avertizat premierul ungar.
România încearcă să salveze centrala de la Cernavodă: Apel către populație
Situația este dificilă și în România, unde a fost declarată starea de urgență energetică. Unul dintre reactoarele centralei nucleare de la Cernavodă a fost deja oprit, iar autoritățile încearcă să evite oprirea celui de-al doilea reactor, care ar afecta semnificativ producția de energie electrică a țării.
Ca să rezolve criza de apă din Dunăre, care amenință funcționarea normală a centralei nucleare de la Cernavodă, Armata Română a încercat în ultimele zile să devieze un debit mai mare de Dunăre către centrala de la Cernavodă. După un prim eșec, geniștii au raportat că luni dimineață au aruncat în aer stânca Pârjoaia din Dunăre, pentru a facilita curgerea apei. Totodată, un canal secundar al fluviului va fi blocat pentru ca apa să fie redirecționată către cursul principal. Conform Radio România Constanța, în cadrul acestor operațiuni vor fi scufundate patru nave pentru modificarea circulației apei.
Premierul român Ilie Bolojan a anunțat că Dacia, Ford și alte companii mari își opresc din 3 august, și până pe 19 august producția, pentru a economisi energie electrică. În caz de urgență, Transelectrica va putea întrerupe alți mari consumatori. Totodată, Bolojan a lansat un nou apel către populație, firme și instituții publice, încât să reducă consumul în mod deosebit seara, după orele 19, dacă au posibilitatea.