Pandemia de Covid-19 a accelerat apariția superbacteriilor. Cercetătorii spanioli avertizează că antibioticele funcţionează tot mai greu și că omenirea se îndreaptă către un viitor în care orice rană ar putea fi letală, scrie El Pais.
Cristina Muñoz este co-directorul Planului național împotriva rezistenței la antibiotice, inițiativa spaniolă de a încerca să oprească una dintre cele mai mari amenințări la adresa umanității. Medicamentele antibacteriene nu mai functioneaza, cu o viteza acum accelerată de consumul excesiv si incorect in timpul pandemiei de Covid-19. Omul de știință vă invită să vă imaginați viața de zi cu zi fără antibiotice, o lume înfiorătoare în care orice infecție ar putea fi letală. Fără operații de cezariană, transplant de organe, operații de menisc, înlocuire de șold.
„Ar fi un pas înapoi față de aproape 100 de ani de progrese medicale”, avertizează Muñoz. „S-ar întâmpla lucruri la care nici nu ne gândim, ca un copil care cade şi i se deschide genunchiul, iar când îl duci la spital, doctorul să-ți spună că nu e nimic de făcut, că îi pare foarte rău”, explică ea.
Spania, pașaport Covid împotriva celor nevaccinați în mai multe comunități
Unele boli bacteriene – cum ar fi pneumonia, tuberculoza, gonoreea și salmoneloza – rămân deja fără tratamente eficiente. Chimioterapia, care favorizează infecțiile microbiene la pacienții cu cancer, ar putea fi, de asemenea, o practică cu risc ridicat în absența antibioticelor. „Am înceta să vindecăm oameni, dar și animale. Nu am mai putea produce alimente sănătoase”, avertizează Muñoz.
Viitorul nu sună binde deloc
Pe 18 noiembrie începe Săptămâna globală de conștientizare a antimicrobienilor, iar autoritățile sună din trâmbița apocalipsei. Un raport pregătit pentru guvernul britanic a avertizat în 2016 că microbii rezistenți la medicamente – în special bacteriile – au ucis deja 700.000 de oameni în fiecare an pe planetă și că 10 milioane de decese ar putea fi atinse în 2050, mai mult decât cele cauzate de cancer. Microbiologul Bruno González Zorn avertizează că, în urma pandemiei de Covid, „Cele 10 milioane de decese ar putea să nu se mai producă în 2050, ci în 2040 sau 2030”.
Bacteriile se înmulțesc la fiecare 20 de minute și uneori suferă mutații care sunt, întâmplător, un scut împotriva unui antibiotic. Și cel mai deranjant lucru este că pot transmite aceste noi gene de rezistență altor bacterii din apropiere, chiar și din alte familii. „Este ca și cum aș învăța germana și îți transmit abilitatea”, explică González Zorn, profesor la Facultatea de Medicină Veterinară a Universității Complutense din Madrid. Cu cât se folosesc mai multe antibiotice, cu atât bacteriile evoluează pentru a le rezista.
González Zorn afirmă că se formează „o furtună perfectă” și arată date de la spitalele spaniole în timpul primului val de Covid. Din februarie până în martie 2020, utilizarea azitromicinei a crescut cu 400%, un antibiotic folosit cu disperare în cazul în care a funcționat și împotriva virusului SARS-CoV-2.
Consumul de doxiciclină a crescut cu 517%. În Spania, aceste niveluri au revenit rapid la normal, dar au continuat să se dezlănțuie în alte regiuni ale lumii, precum America Latină. „În timpul pandemiei de covid au fost folosiți atât de multe carbapeneme [un tip de antibiotice] încât în unele țări, precum Chile, avem nivelurile de rezistență pe care ne-am așteptat să le avem în 2030. Am accelerat 10 ani. Suntem foarte alarmați”, spune cercetătorul.
Biroul european al OMS a emis o alertă în februarie: „Să nu lăsăm criza covid să se transforme într-o catastrofă a rezistenței antimicrobiene”.