in

„Rușinea de a fi căpșunar”, ce spun românii din serele din Huelva și cum sunt ei tratați de conaționali

În serele de căpșuni din Palos de la Frontera, provincia Huelva, românii vorbesc despre rușinea de-a fi “căpșunari”, într-un reportaj realizat de Libertatea.

În câmpurile de căpșuni din provincia Huelva o să întâlnești două feluri de români: muncitorii sezonieri care vin în Spania trei-patru luni pe an, în timpul campaniei de cules, și pe cei care s-au stabilit aici împreună cu familiile lor.

Alina avea 24 de ani când a venit în Spania, în 2004. “Jumătate din viață mi s-a dus aici”, spune ea. “Aici mi s-au dus tinerețile, aici l-am cunoscut pe mi vida.” A plecat din Vaslui pentru că toți prietenii și toate cunoștințele ei mergeau la muncă în Spania. În primii ani, a locuit la cazările din câmpuri.

”Când am văzut ce condiții erau, am plâns o săptămână: gratii la geam, sârmă ghimpată. Aveam impresia că mă ține sechestrată. Era și rău patronu, urât și fioros, ziceai că e din filme de groază. Striga la noi – avea o voce urâtă și te speria. Până la urmă, am rămas, cu chiu, cu vai, dar cu durere, atâta am plâns.”

Astăzi, Alina și soțul ei, care e șofer de TIR, locuiesc într-un apartament închiriat din Palos de la Frontera.

La prânz, când soarele încinge plasticul care acoperă solariile, femeile încep să obosească și să se plângă de dureri de spate. Camionul e plin de lădițe și miroase a fructe proaspete. Femeile poartă bluze sau cămăși, iar Adi, șeful de câmp, spune: “Poartă mânecă lungă ca să nu se vadă că-s bronzate. Când se întorc în țară, nu zic că lucrează la căpșuni”.

– Mie mi-e cam rușine față de familia mea și de lume să-mi zică cineva “căpșunar”. Nu mă simt bine. – Sună urât când spui “căpșunar”. Nu știu, spune altfel: “muncitor în câmp”.

– Fiu-meu: am făcut teme cu el la ciencia [științe] și era o poză cu rândurile de căpșuni și oameni care culegeau și altă poză cu oameni la birou. Și zice: “Mami, asta ești tu la căpșuni și astea sunt surorile tale la birouri”. Și zic: “Aoleu, mamă, ce rușine”. Da fiu-meu: “Hai, lasă, nu te preocupa”.

– Sună urât, ca și cum am face ceva josnic.

– Pe internet, când angajează, mai pune și poze cu mamaia cu basma pe cap. Nu mă pune pe mine, pune o femeie bătrână.

– Și au fost la căpșuni și persoane care sunt studente.

– Fraza și concepția de “căpșunari” sună urât.

– E faptul cum tratează situația de “căpșunar” și cum o bagă în seriale și în glume proaste, cu Bendeac. Dacă te uiți la ăsta, Las Fierbinți, are faze în serialele lor în care ne tratează ca și cum am face ceva umilitor. Dar mie nu mi se pare umilitor. Ce facem? Culegem căpșuni ca și cum am culege mere, pere.

 – Da la ăia care culeg ciuperci cum le zice? Ciupercari?

– Și ăia care fac un scenariu sunt oameni deștepți, nu? Dacă ăla face o glumă în serial să râdă de căpșunari, atunci percepția mea e că toți râd și glumesc așa.

– Tatăl meu, când sună, îmi spune: “Ce faci, căpșunică?”.

– În general, când apare la televizor o știre și spune “căpșunarii” e ceva negativ. Și cred că de-asta s-a implementat în cap că nu e frumos.

– Câți bani vin în România de-aici! Câți bani! Mii de euro intră în țară.

 – Că și de românii care lucrează în Italia și au grijă de babe – când dau știrea asta pare negativ că ești “badantă”, ca și cum ar fi ceva de rău. Nu e rău, că doar câștigăm banii cinstit.

Materialul complet AICI

Singurul suspect pentru moartea Danei Leonte, eliberat din închisoare pentru 8.000 de euro! O crimă nepedepsită

Oviedo, român condamnat la 6 ani de închisoare, a obligat două conaționale să se prostitueze în Spania