Sari la conținut

Câți români primesc pensia în Spania și care este pensia medie: datele Ministerului Muncii – EXCLUSIV

Câți români primesc pensia în Spania

Viața în Spania – Câți români primesc pensia în Spania – Care sunt condițiile de pensionare în România, în 2022? Care este stagiul minim și cel complet, de cotizare, în România? La ce să fim atenți când vine vorba de certificatul de viață? Pot să iau pensia în România și în același timp să muncesc în Spania? Dacă am lucrat în Germania 10 luni, și în Spania 4 ani, fără contract, și mă stabilesc în România unde am lucrat 14 ani, am ajuns la vârstă de pensionare pentru România, care dintre țări îmi va plăti pensia? La aceste întrebări au răspuns, în exclusivitate pentru Ziarul Românesc Spania, reprezentanții Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Condițiile de pensionare în România în octombrie 2022

Întrebare: Care sunt condițiile pentru ca o persoană să se pensioneze în România în 2022?

Răspuns: În prezent, cadrul legal în domeniul pensiilor este reprezentat de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare. Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare (art. 52 din Legea nr. 263/2010).

Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5. Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului minim de cotizare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5 din legea menționată.

Stagiul complet de cotizare: 35 de ani!

Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5 din legea menționată.

În octombrie 2022, pentru bărbați:

  • vârsta standard de pensionare este de 65 de ani
  • stagiul minim de cotizare este de 15 ani
  • iar stagiul complet de cotizare este de 35 de ani.

Pentru femei, ipotizăm data nașterii noiembrie 1960:

  • vârsta standard de pensionare este de 61 de ani și 11 luni
  • stagiul minim de cotizare este de 15 ani
  • stagiul complet de cotizare este de 31 de ani și 11 luni.

Câți români primesc pensia în Spania

Întrebare: Câți români rezidenți in Spania au optat să primească pensia în cont spaniol comparativ cu numărul de pensionari beneficiari ai unei pensii acordate de Statul român? Care este media pensiei pe care o erogă acestora Statul român (de limită de vârstă, de boală, de urmaș etc)?

Răspuns: Mai jos vă prezentăm situaţia numerică şi valorică (în lei) pe categorii de pensii, aferentă pensiilor acordate în sistemul public de pensii din România, transferate în conturi bancare pe teritoriul Spaniei, în anul 2022 (primele 10 luni).

Pensia în Spania, comunicarea între instituții și probleme

Întrebare: Care sunt cele mai frecvente probleme în gestionarea la distanță a unui dosar/solicitări de pensie venite din Spania? Sunt plângeri că nu ajung documentele (în special certificatul de viață) sau ajung la adrese greșite din Spania. La ce capitol ar trebui să fie mai atenți românii în relația/corespondența cu autoritățile române (Casa de Pensii)? Ce riscuri sunt în acest caz (ex. trec termenele, pierd anumite luni de drepturi, se suspendă pensia?

Răspuns: Casa Națională de Pensii Publice are rolul de organism de legătură pentru acordarea pensiilor pentru limită de vârstă, pensiilor anticipate, pensiilor anticipate parțiale, pensiilor de invaliditate, pensiilor de urmaș, ajutoarelor de deces, acordarea prestațiilor în caz de accident de muncă și boală profesională, iar casele teritoriale de pensii stabilesc și plătesc prestațiile menționate.

Instrumentarea cererilor depuse în aplicarea regulamentelor europene de coordonare a sistemelor de securitate socială prezintă dificultăți inerente unei proceduri transfrontaliere, cauzate în special de neajunsurile comunicării la distanță, atât cu instituțiile corespondente din alte state, cât și cu solicitanții de drepturi stabiliți în străinătate.

Persoanele care au desfășurat activități profesionale în România și în alte state membre pot solicita acordarea drepturilor de pensie atât potrivit legislației în vigoare în România, cât și potrivit legislației celuilalt stat membru implicat.

În cazul persoanelor stabilite pe teritoriul altor state membre, cererea de acordare a drepturilor de pensie se depune la instituția de asigurări sociale de la locul de domiciliu (loc de ședere permanentă), care face toate demersurile către instituția competentă din România. Nu este necesară deplasarea în România a solicitantului stabilit în străinătate sau la instituția statului membru la a cărui legislație a fost supus ultima dată, dacă solicitantul sau susținătorul decedat, după caz, nu a fost supus legislației pe care o aplică instituția de la locul de domiciliu (loc de ședere permanentă).

pensii în România

Cererea va fi însoțită de toate documentele prevăzute de legislația română în vederea acordării drepturilor de pensie; vor fi prezentate, obligatoriu, actele din care să rezulte perioadele de activitate din România (carnetul de muncă sau adeverințe eliberate, în condițiile legii, de foștii angajatori din România, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001).

Vechimea în muncă

Dovada vechimii în muncă realizată de foștii asigurați ai sistemului de asigurări sociale din România până la data de 1 aprilie 2001, dată de la care evidența perioadelor de asigurare în sistemul public de pensii este deținută, în format electronic, de casele teritoriale de pensii, iar la nivel central de CNPP, se face cu:

  • carnetul de muncă
  • carnetul de asigurări sociale
  • sau cu alte acte prevăzute de lege.

Potrivit prevederilor legale în vigoare, în cazul în care solicitantul nu este în posesia acestor documente, este necesar să se adreseze, în nume propriu, foștilor angajatori sau deținătorilor de fonduri arhivistice, în vederea obținerii lor.
Persoanele care nu se află în posesia carnetului de muncă vor solicita eliberarea de adeverințe de vechime în muncă fostelor unități angajatoare sau deținătorilor arhivelor acestora.

Precizăm că nu este necesar ca solicitantul să îndeplinească simultan condițiile necesare deschiderii drepturilor de pensie în toate statele membre implicate, drepturile de pensie fiind acordate cu respectarea prevederilor legislațiilor naționale în materie.
Data depunerii cererii la o altă instituţie decât cea competentă va fi considerată ca dată de introducere a cererii la instituţia competentă şi, în consecinţă, dată de referinţă în funcţie de care se apreciază legislaţia aplicabilă, îndeplinirea condiţiilor legale şi se acordă prestaţiile cuvenite.

Obligația de a transmite certificatul de viață

Printre principalele probleme întâmpinate de către casele teritoriale, în procesul de soluționare a cererilor de pensie internațională, în cazul persoanelor stabilite în străinătate, se regăsesc:

  • netransmiterea documentelor de vechime de către solicitanții cu domiciliul în străinătate/sau transmiterea de documente care nu sunt certificate conform cu originalul; este necesar ca beneficiarii să solicite instituției competente din celălalt stat membru implicat să transmită în România, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, documentele care atestă vechimea din România, aflate în posesia beneficiarilor, în vederea stabilirii drepturilor de pensie, în conformitate cu prevederile regulamentelor europene din domeniul coordonării sistemelor de securitate socială;
  • netransmiterea certificatului de viață anual, completat și semnat. Pentru a beneficia de drepturile cuvenite din cadrul sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, beneficiarul nerezident aflat în plată are OBLIGAȚIA de a transmite anual, până cel târziu la data de 31 decembrie a fiecărui an, un certificat de viaţă.

Certificatul de viață al beneficiarului nerezident

În vederea prezentării certificatului de viaţă menţionat mai sus, casa teritorială de pensii competentă transmite beneficiarului nerezident, la adresa sa de reşedinţă, respectiv domiciliu, după caz, în luna octombrie a fiecărui an, un exemplar al certificatului de viaţă completat în Partea A, indicând data limită de transmitere a certificatului de viaţă de către beneficiar.

Beneficiarul nerezident are obligaţia de a completa Partea B a certificatului de viaţă, în faţa unei autorităţi legale de pe teritoriul statului de reşedinţă, respectiv de domiciliu, după caz.

La solicitarea beneficiarului nerezident, autoritatea legală menţionată în paragraful de mai sus certifică faptul că Partea B a certificatului de viaţă a fost semnată personal de titularul drepturilor, completând, în acest sens, Partea C a certificatului.

  • necomunicarea modificărilor adresei din străinătate

Întrebare: În ce situații este incompatibilă pensia pentru limită de vârstă cu alte activități de muncă desfășurate concomitent în România sau în Spania sau în altă țară din Uniunea Europeană?

Răspuns: Precizăm că potrivit art. 53 alin. (3) lit. a) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004, regulile pentru prevenirea cumulului se au în vedere de către instituţia competentă în acordarea unor drepturi de pensie doar în cazul în care legislaţia pe care o aplică statul membru implicat prevede, în mod expres, luarea în considerare a prestaţiilor sau veniturilor dobândite în străinătate.
Prin urmare, întrucât în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, nu există astfel de prevederi, la acordarea drepturilor de pensie în sistemul public de pensii din România nu se ține cont de prestațiile sau veniturile dobândite în străinătate.

Unde fac controalele medicale?

Întrebare: Dacă sunt beneficiar de pensie de invaliditate în România dar locuiesc în Spania, pot face eventuale controale medicale în țara în care m-am stabilit?

Răspuns: Medicii experţi ai asigurărilor sociale din cadrul serviciului de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă din România, din cadrul caselor teritoriale de pensii, stabilesc gradul de invaliditate al unui solicitant, respectiv beneficiar de drepturi de pensie, independent de decizia instituţiilor altor state membre şi exclusiv prin aplicarea criteriilor prevăzute de legislaţia română în vigoare.

În cazul persoanelor aflate pe teritoriul altui stat membru, pentru a determina gradul de invaliditate, medicii experţi ai asigurărilor sociale din serviciul de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă din România, din cadrul caselor teritoriale de pensii, iau în considerare documentele şi rapoartele medicale, precum şi informaţiile de ordin administrativ obţinute de instituţia oricărui alt stat membru.

În cazul persoanelor aflate pe teritoriul altui stat membru, expertizarea medicală poate fi efectuată, la solicitarea caselor teritoriale de pensii din România, respectiv a Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, de către instituţiile de la locul de rezidenţă sau de şedere al solicitantului, respectiv al beneficiarului de prestaţii.

Casa teritorială de pensii competentă din România, respectiv Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă îşi rezervă dreptul de a dispune examinarea medicală a solicitantului, respectiv a beneficiarului de prestaţii, de către un medic ales de aceasta/acesta, fie în statul membru în care se găseşte persoana în cauză, fie în România, dacă solicitantul, respectiv beneficiarul de prestaţii este de acord şi sănătatea îi permite să călătorească, cu suportarea, de către casa teritorială de pensii competentă, respectiv de către Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, a cheltuielilor pe care le implică această călătorie.

Toate aceste proceduri se bazează pe prevederile specifice ale regulamentelor europene de coordonare a sistemelor de securitate socială aplicabile în prezent.

Studiu de caz

Întrebare: Dacă am lucrat în Germania 10 luni, și în Spania 4 ani fără contract și mă stabilesc în România unde am lucrat 14 ani, am ajuns la vârstă de pensionare pentru România, care dintre țări îmi va plăti pensia?

Răspuns: Potrivit prevederilor regulamentelor europene de coordonare a sistemelor de securitate socială, o instituţie a unui stat membru nu are obligaţia de a acorda o prestaţie în baza perioadelor de asigurare sau echivalente acestora realizate potrivit legislaţiei pe care o aplică, dacă, prin valorificarea acestor perioade, mai mici de 1 an, nu este dobândit niciun drept la prestaţii conform legislaţiei respective; instituţia menţionată nu trebuie să aplice totalizarea, în astfel de cazuri.
Celelalte state membre implicate iau în considerare aceste perioade, mai mici de 1 an, pentru stabilirea dreptului la prestaţii.

Concret, cu referire la cazul prezentat:
• pentru cele 10 luni de asigurare în Germania, în măsura în care, potrivit legislației germane, nu se poate obține niciun drept la prestații, cele 10 luni vor fi valorificate doar de instituția competentă din România.
• cele 4 luni lucrate în Spania nu se iau în considerare, nici de România, nici de celelalte state implicate, dacă acestea nu vor fi comunicate ca fiind perioade de asigurare realizate potrivit legislației spaniole de asigurări sociale.
• conform legislației sistemului public de pensii din România, stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi; de aceea, persoana menționată în cazul dvs. nu ar putea solicita acordarea unei pensii de limită de vârstă, deoarece perioada de asigurare totalizată ar fi de 14 ani și 10 luni.

Citește și: Pensia națională și pensia comunitară, interviu exclusiv cu Cristina Florea, atașat pentru probleme de muncă și sociale la Ambasada României în Spania

ZiarulRomanesc.es