Justiția nu uită nici după 16 ani. Adevărul iese la lumină, chiar și din pământ. Curtea Supremă a confirmat definitiv pedeapsa de 14 ani de închisoare pentru un bărbat care și-a ucis partenera în 2003, într-un caz care a marcat profund opinia publică din Madrid. Rămășițele femeii au fost descoperite abia în 2019, pe o proprietate din provincia Ávila, la 16 ani de la dispariție. Decizia instanței supreme închide un capitol dureros și readuce în atenție complexitatea anchetelor penale întinse pe aproape două decenii.
Potrivit faptelor reținute de instanță, în dimineața zilei de 23 februarie 2003, o patrulă a Poliției Naționale a intervenit la domiciliul cuplului din Madrid, după ce femeia a sunat pentru a anunța că fusese agresată. După plecarea agenților, bărbatul i-ar fi provocat moartea, deși modul exact și cauza decesului nu au putut fi stabilite. Ancheta a concluzionat însă că moartea nu a fost accidentală.
O crimă petrecută în 2003 și descoperită după 16 ani
După deces, inculpatul ar fi dezmembrat trupul victimei și s-ar fi deplasat în localitatea Navarredondilla, din Ávila, unde familia sa deținea o proprietate. Acolo a îngropat rămășițele, care au fost descoperite întâmplător pe 17 aprilie 2019, iar ulterior, în urma unor inspecții suplimentare efectuate în octombrie 2022, au fost găsite și alte fragmente osoase.
Citește și: Pensia compensatorie de 2.000 de euro anulată după dezvăluirile unui detectiv
Bărbatul, identificat ca Jesús P., fusese condamnat inițial de un juriu al Tribunalului Provincial din Madrid la 14 ani de închisoare pentru omucidere, cu circumstanța agravantă a legăturii de rudenie. Instanța a stabilit și plata unor despăgubiri de 118.000 de euro pentru fiul victimei și câte 22.000 de euro pentru fiecare dintre cei patru frați ai acesteia, recunoscând impactul devastator asupra familiei.
În recursul formulat, condamnatul a susținut că i-au fost încălcate drepturile la un proces echitabil și la protecție judiciară efectivă, invocând depășirea termenului maxim de anchetă prevăzut de articolul 324 din Legea de procedură penală spaniolă. Curtea Supremă a respins însă aceste argumente, explicând că termenul nu fusese depășit din momentul în care ancheta a fost îndreptată concret împotriva sa.
Dezbaterea juridică privind termenele de anchetă
Instanța supremă a arătat că invaliditatea procedurii desfășurate peste termen nu operează automat atunci când, de la momentul în care o persoană dobândește calitatea de suspect, nu a fost depășită perioada maximă de un an. Judecătorii au subliniat că ancheta a fost una complexă, având în vedere descoperirea fragmentară a rămășițelor și identificarea victimei la mulți ani după deces, într-o zonă izolată.
Citește și: TSJR confirmă expulzarea unui român din Spania după un lung istoric penal care pune în pericol ordinea publică
În penultimul paragraf al hotărârii, citat în comunicarea oficială, se arată că, deși soluția corectă ar fi fost activarea unei prelungiri formale a anchetei, omisiunea nu poate fi echivalată cu intervenirea prescripției. Potrivit comunicării transmise de Consiliul General al Puterii Judiciare, termenul procedural nu poate fi transformat într-un termen material care să ducă automat la anularea probelor sau la încetarea procesului penal.
De asemenea, instanța a respins și invocarea prezumției de nevinovăție, considerând că ansamblul probator, inclusiv apelul inițial la poliție și circumstanțele ulterioare, face puțin plauzibilă ipoteza unui deces accidental. A fost respinsă și cererea de aplicare a unei circumstanțe atenuante pentru întârziere nejustificată, judecătorii apreciind că intervalul dintre punerea sub acuzare din 2022 și pronunțarea sentinței nu reprezintă o durată excesivă.