in

Ce fac în ţară românii întorşi din străinătate în ultimul an: «Au foarte multă experienţă, dar şi foarte multe aşteptări»

migratie93

Peste un milion de români s-au întors din străinătate după declanşarea pandemiei de coronavirus. Restricţiile impuse peste tot în lume şi criza economică i-au convins pe mulţi să încerce să îşi facă un rost în România.

Publicaţia ″The Economist″ spune că anul trecut, aproximativ 1,3 milioane de persoane s-au întors în ţară⁣.

De altfel, cifrele au fost avansate încă din vară de autorităţile românei. Unii îşi deschid propriile afaceri, alţii îşi caută de lucru în construcţii sau agricultură, ori încearcă să obţină o diplomă de calificare profesională. Lor li se adăugă un număr din ce în ce mai mare de specialişti IT, care lucrează fie pentru firme din România, fie pentru cele din străinătate, relatează Ştirile Pro TV.

După ce a lucrat 10 ani în construcţii în Anglia şi doi în Spania, pe post de ghid turistic, Nicușor s- a întors acasă. Are acum o firmă de instalaţii sanitare în Cluj-Napoca.

„Acolo am prins experienţa până la urmă, fratele meu mai mare are firma de construcţii şi de acolo am învăţat foarte multe. Am venit acasă şi să fac treabă şi sunt şi mai aproape de părinţi”, spune Nicușor Găvan.

Afaceri cu brânzeturi

Şi Narcis şi-a deschis o afacere cu banii munciţi în străinătate. Face brânzeturi după reţete tradiţionale din Elveţia, unde a muncit ca bucătar mai bine de patru ani.

„Noroc cu pandemia, pentru că ne-a scos pe toţi producătorii locali în evidenţă şi pe consumatorii noștri i-a adus aproape de noi. Am învăţat reţete noi, reţete pe care eu nu le ştiam, am învăţat ce înseamnă să prelucrez laptele, am învăţat ce înseamnă să îl prelucrez pentru un anumit tip de brânză”, spune Narcis Pintea.

Unii dintre cei întorşi în ţară îşi caută de lucru în agricultură. Fermierii de la noi sunt dispuşi să îi angajeze, mai ales că sunt bine pregătiţi şi ştiu să lucreze cu utilaje şi maşini moderne.

„Se întorc de acolo cu foarte multă experienţă, dar şi cu foarte, foarte mari aşteptări faţă de partea remunerativă a muncii lor, destul de mulţi vin crezând că vor avea acelaşi nivel de salarizare că afară. Vin cu ideea că ar trebui să aibă fix aceleaşi condiţii din ţările în care au muncit, ceea ce nu se întâmplă”, spune Cristian Andrici, președintele Asociației Cultivatorilor de cereale și plante tehnice.

1.000 de euro pe lună nu este un venit satisfăcător

În străinătate, un angajat în agricultură primeşte în jur de 1.600 de euro, în timp ce în România salariile nu trec de 1.000, Şi în construcţii este nevoie de oameni, însă şi aici aceeaşi problemă.

„Pentru ei 1.000 de euro pe lună nu reprezintă un venit satisfăcător, mulţi dintre ei au câştigat atât de mult încât, chiar dacă s-au întors, pot să stea să nu lucreze o perioadă destul de mare, aproape un an de zile”, spune Cristian Erbașu, proprietarul unei firme de construcții.

Potrivit legii, autorităţile finanţează firmele care angajează şomeri fie de la firme româneşti fie din străinătate din cauza crizei sanitare. Sprijinul este în valoare de 50% din salariul brut al angajatului, dar nu mai mult de 2.500 de lei brut.

Inclusiv banii trimişi de diaspora în ţară sunt mai puţini. Conform, statisticile BNR , suma totală a fost de 4,6 miliarde de euro, faţă de 5,2 miliarde de euro în 2019.

Înscrie-te pe pagina noastră de Facebook: ZIARUL ROMÂNESC SPANIA

politisti

Poliţişti români reţinuţi sub acuzaţia că au torturat doi tineri care le-au reproșat că nu poartă mască. «Nu fac cinste uniformei de polițist»

flamenco spania

Protest în paşi de dans în Spania. Localuri de flamenco au ajuns la faliment